Începând cu noul an școlar 2023, cadrele didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal vor fi remunerate în baza unei noi modalități de calcul a sporurilor cu caracter specific.

În limita bugetelor de care dispun, administrațiile instituțiilor vor putea acorda sporuri mai mari pentru dirigenție, verificarea lucrărilor scrise de elevi, administrarea cabinetelor și activitățile în care sunt încadrați copiii cu cerințe educaționale speciale (CES). Sporurile vor constitui în total cel mult 10% din bugetul anual destinat salarizării cadrelor didactice.

Prevederile sunt incluse în circulara ce vizează implementarea Hotărârii Guvernului privind acordarea sporurilor cu caracter specific personalului didactic. Documentul a fost transmis de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) către organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLDSI) și instituțiile de învățământ general.

Acesta prevede că un cadru didactic care are o clasă de 35 de elevi va putea beneficia de un spor pentru dirigenție de cel mult 880 de lei, față de circa 560 cât era anterior, urmând ca fiecare instituție să stabilească suma în funcție de resursele disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sporul cu caracter specific pentru dirigenție va fi acordat pentru timpul efectiv lucrat în anul de studii (de la 1 septembrie anul curent, până la 31 august, anul următor), inclusiv pe perioada vacanțelor, prevedere care anterior lipsea. Sporul pentru verificarea lucrărilor scrise, administrarea cabinetului, precum și pentru activitatea cu elevii cu CES va putea fi acordat pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1 septembrie – 31 mai, inclusiv în perioada vacanțelor de toamnă, iarnă, primăvară și de Paști.

Calcularea sporurilor cu caracter specific va fi efectuată anual, în raport cu salariul de funcție al învățătorului la clasele primare și cel al profesorului în învățământul secundar. Calculele se vor face în baza numărului de elevi înregistrați la data de 1 octombrie a fiecărui an școlar.

Proiectul documentului a fost consultat cu OLSDÎ, Federația Națională a Sindicatului de ramură, cadrele de conducere și didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal.

#ministerul educatiei #sporuri pentru dirigenție

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.