Două instituții de învățământ superior – Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, vor beneficia de asistență financiară complementară, în sumă de circa 1,6 milioane de lei, din partea Ministerului Educației și Cercetării (MEC).

Banii vor fi utilizați pentru investiții în infrastructură, iar decizia a fost adoptată de grupul de lucru pentru redistribuirea finanțării complementare instituțiilor de învățământ superior publice din subordinea MEC.

Universitatea de Stat din Moldova va beneficia de circa 700 de mii de lei, bani care vor fi utilizați pentru actualizarea proiectului de reconstrucție a Bibliotecii științifice „Andrei Lupan”. Lucrările de edificare a blocului bibliotecii au demarat în anul 2007, dar nu au fost finalizate. Scopul elaborării noului proiect de reconstrucție este de a estima costurile necesare pentru finisarea construcției bibliotecii.

„Această bibliotecă dispune de cea mai mare colecție de carte științifică din republică, cu un fond de circa 1,5 mil. de titluri, multe dintre acestea într-un singur exemplar. Finanțarea din partea MEC ne va ajuta să păstrăm în condiții adecvate acest patrimoniu de carte științifică”, susține Angela Hanganu, prorectoră pentru activitate științifică și relații internaționale.

Finanțarea care va fi acordată Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul constituie 900 de mii de lei. Resursele vor fi utilizate pentru elaborarea proiectului tehnic al lucrărilor de reparație capitală a unui cămin studențesc. După renovare, acesta va găzdui nu doar studenți, dar și tineri specialiști din domeniul educației.

„Prin finanțările pe care le-am acordat astăzi, susținem două proiecte importante de infrastructură universitară. USM va putea finisa un edificiu care va găzdui un fond de carte extrem de valoros, iar Universitatea din Cahul va începe renovarea unui spațiu care va fi util atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice tinere. Investițiile în modernizarea infrastructurii universitare sunt una dintre prioritățile noastre”, a menționat ministrul Dan Perciun.

În luna iunie, curent, comisia a decis acordarea unei sume de 33 de milioane de lei în calitate de finanțare complementară pentru 13 universități din subordinea MEC. Resursele financiare vor fi utilizate pentru renovarea blocurilor și sălilor de studii, îmbunătățirea condițiilor din căminele studențești, dotarea laboratoarelor și sălilor de studii.

În total, volumul alocațiilor bugetare pentru finanțarea complementară, pentru anul financiar 2023, a constituit circa 35 de milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cahul #finantare #ministerul educatiei #Moldova #Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu”#Universitati #USM

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.