Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Două universități din țară vor primi peste 1,6 milioane lei de la Ministerul Educației. Pentru ce sunt banii

28 Iul. 2023, 09:44
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
28 Iul. 2023, 09:44 // Economie //  Realitatea.md

Două instituții de învățământ superior – Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, vor beneficia de asistență financiară complementară, în sumă de circa 1,6 milioane de lei, din partea Ministerului Educației și Cercetării (MEC).

Banii vor fi utilizați pentru investiții în infrastructură, iar decizia a fost adoptată de grupul de lucru pentru redistribuirea finanțării complementare instituțiilor de învățământ superior publice din subordinea MEC.

Universitatea de Stat din Moldova va beneficia de circa 700 de mii de lei, bani care vor fi utilizați pentru actualizarea proiectului de reconstrucție a Bibliotecii științifice „Andrei Lupan”. Lucrările de edificare a blocului bibliotecii au demarat în anul 2007, dar nu au fost finalizate. Scopul elaborării noului proiect de reconstrucție este de a estima costurile necesare pentru finisarea construcției bibliotecii.

„Această bibliotecă dispune de cea mai mare colecție de carte științifică din republică, cu un fond de circa 1,5 mil. de titluri, multe dintre acestea într-un singur exemplar. Finanțarea din partea MEC ne va ajuta să păstrăm în condiții adecvate acest patrimoniu de carte științifică”, susține Angela Hanganu, prorectoră pentru activitate științifică și relații internaționale.

Finanțarea care va fi acordată Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul constituie 900 de  mii de lei. Resursele vor fi utilizate pentru elaborarea proiectului tehnic al lucrărilor  de reparație capitală a unui cămin studențesc. După renovare, acesta va găzdui nu doar studenți, dar și tineri specialiști din domeniul educației.

„Prin finanțările pe care le-am acordat astăzi, susținem două proiecte importante de infrastructură universitară. USM va putea finisa un edificiu care va găzdui un fond de carte extrem de valoros, iar Universitatea din Cahul va începe renovarea unui spațiu care va fi util atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice tinere. Investițiile în modernizarea infrastructurii universitare sunt una dintre prioritățile noastre”, a menționat ministrul Dan Perciun.

În luna iunie, curent, comisia a decis acordarea unei sume de 33 de milioane de lei în calitate de finanțare complementară pentru 13 universități din subordinea MEC. Resursele financiare vor fi utilizate pentru renovarea blocurilor și sălilor de studii,  îmbunătățirea condițiilor din căminele studențești, dotarea laboratoarelor și sălilor de studii.

În total, volumul alocațiilor bugetare pentru finanțarea complementară, pentru anul financiar 2023, a constituit circa 35 de milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.