„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md. Prețul unui bilet este de 120 de lei.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

Filmul „Prințul din Bubuieci” pornește într-o caravană națională. Prima oprire – Bălți

#bilete #Cahul #film

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.