Această nouă imagine a NGC 2264, cunoscută și sub numele de „Clusterul Pomului de Crăciun”, care arată ca un „brad cosmic” de Crăciun împodobit cu stele, a fost făcută publică de agenția spațială americană și a fost realizată de Observatorul Chandra cu raze X. Spectaculoasa fotografie are și o poveste pe măsură, numai bună de ascultat în seara de Ajun, spune NASA.

NGC 2264 este, de fapt, un grup de stele tinere – cu vârste cuprinse între aproximativ unu și cinci milioane de ani – aflate în Calea Lactee, la aproximativ 2.500 de ani lumină distanță de Pământ. Stelele din NGC 2264 sunt atât mai mici, cât și mai mari decât Soarele, variind de la unele cu masa mai mică de o zecime din masa Soarelui, la altele care conțin aproximativ șapte mase solare.

Această nouă imagine compozită sporește asemănarea cu un brad de Crăciun prin culoare și rotație. Luminile albastre și albe (din versiunea animată a acestei imagini) sunt stele tinere care emit raze X detectate de Observatorul de raze X Chandra al NASA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele optice de la telescopul WIYN de 0,9 metri al Fundației Naționale de Știință de pe Vârful Kitt arată gazul din nebuloasă în verde, corespunzătoare „acelor de pin” ale copacului, iar datele în infraroșu de la Two Micron All Sky Survey arată stelele din prim-plan și din fundal în alb.

Această imagine a fost rotită în sensul acelor de ceasornic cu aproximativ 160 de grade față de standardul astronomului privind nordul îndreptat în sus, astfel încât să pară că vârful copacului este spre partea de sus a imaginii. Stelele tinere, ca cele din NGC 2264, sunt volatile și suferă erupții puternice în raze X și alte tipuri de variații observate în diferite tipuri de lumină.

Variațiile coordonate, care clipesc, prezentate în această animație, sunt însă artificiale, pentru a sublinia locațiile stelelor văzute în raze X și pentru a evidenția asemănarea acestui obiect cu un brad de Crăciun. În realitate, variațiile stelelor nu sunt sincronizate.

Variațiile observate de Chandra și alte telescoape sunt cauzate de mai multe procese diferite. Unele dintre acestea sunt legate de activitatea care implică câmpuri magnetice, inclusiv erupții precum cele suferite de Soare – dar mult mai puternice – și puncte fierbinți și regiuni întunecate de pe suprafețele stelelor care intră și ies din vedere pe măsură ce stelele se rotesc.

Pot exista, de asemenea, modificări ale grosimii gazului care ascund stelele și modificări ale cantității de material care încă cade pe stele de pe discurile de gaz din jur. Centrul de zbor spațial Marshall al NASA gestionează programul Chandra.

Observatorul Chandra cu raze X este un satelit lansat de misiunea spațială STS-93 la 23 iulie 1999. A fost denumit în onoarea fizicianului american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar. Acesta a determinat masa maximă a unei stele tip „pitică albă”. Chandra, în limba sanscrită înseamnă „Lună” sau „luminos”.

#brad #Craciun #NASA #stele

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.