Un studiu realizat de NASA şi care vizează exoplanetele a arătat faptul că 17 planete situate în afara Sistemului Solar ar putea avea oceane de apă în stare lichidă, un „ingredient” esenţial pentru viaţă, şi care s-ar afla sub calote de gheaţă, a anunţat agenţia spaţială americană.

Exoplanetele sunt planete situate în afara sistemului nostru solar. Potrivit NASA, apa din acele oceane ar putea erupe ocazional prin crusta de gheaţă sub formă de gheizere. Cercetătorii americani au calculat activitatea gheizerelor de pe aceste exoplanete, fiind prima dată când se fac astfel de estimări.

Ei au identificat două exoplanete suficient de apropiate pentru ca semnele acestor erupţii să poată fi observate cu ajutorul telescoapelor de pe Terra.

„Analizele noastre prevăd că aceste 17 exoplanete ar putea avea suprafeţe acoperite de gheaţă, dar primesc suficientă căldură internă prin dezintegrarea elementelor radioactive şi de la forţele mareice ale stelelor lor gazdă pentru a menţine oceane interne”, a declarat Lynnae Quick de la Goddard Space Flight Center al NASA din Greenbelt, Maryland.

„Datorită cantităţii de căldură internă pe care o primesc, toate planetele din studiul nostru ar putea prezenta, de asemenea, erupţii criovolcanice sub forma unor filamente de tip gheizer”, a adăugat Lynnae Quick.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NASA #planete #viață

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.