Călin Vieru a mers înaintea alegerilor parlamentare din 2019, la Vladimir Plahotniuc, pentru a-i cere ”permisiunea” să candideze pe circumscripția numărul 33, Băcioi. Declarația a fost făcută de Vieru în cadrul interviului „Fără Protocol”.

„Se vorbește că a venit Vlad Plahotniuc și m-a rugat să candidez pe circumscripția 33, dar lucrurile au stat altfel. Nu el a venit la mine să mă roage, ci eu am mers la Plahotniuc de susținere ca să candidez anume pe circumscripția 33, nu pe alta”, a spus Călin Vieru.

El a mai scos la iveală și motivul pentru care și-a dorit să candideze anume pe această circumscripție. El a declarat că scopul lui nu era de a ajunge în fotoliu de deputat.

„Era cineva pe circumscripția 33 care trebuia să plătească niște polițe familiei Vieru și atunci eu trebuia să intervin prin acest instrument și să împiedic ascensiunea acestui cuiva în Parlament. Așa mie mi se părea că în felul ăsta totuși voi răspunde acelor înjosiri și fărădelegi, care au fost făcute la adresa lui tata în 2005, în 2008 în perioada guvernării comuniste”, a mai menționat Vieru.

Călin Vieru a spus că a mers la președintele Partidului Democrat din moldova nu pentru a-i cere susținere financiară, ci pentru a-și proteja afacerile pe care le avea la acele timpuri.

„Am venit să îi spun numai: tu o să mă împiedici? Eu pot să merg acolo seara în ședință sau să mă aștept cu niște vlăjgani de ai tăi care să îmi fărâme maxilarul și să îmi fractureze membrele? La care Plahotniuc a spus: stai să mă gândesc. Și apoi m-a sunat și a spus: ok, e verde, eu nu am nimic absolut cu chestia asta, adică nu am să mă opun.

Eu pentru asta am mers, pentru că jocurile astea cu puternicii zilei nu sunt de glumă. Ei dacă vor, îți strică și cariera, și viața, orice. Se apucă de afaceri și mai departe îți strică tot. La acel moment nu vroiam să încep totul de la început”, a mai adăugat omul de afaceri.

Călin Vieru este medic, om de afaceri și politician din Republica Moldova. Între 2009 și 2010 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este fiul marelui poet Grigore Vieru.

#Călin Vieru #medic #om de afaceri #Republica Moldova #Vlad Plahotniuc

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.