Moldovenii sunt plini de datorii! În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companii nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei. Acest număr este cu aproape 8 miliarde de lei mai mult față de 2020. Însă, cifra este cu mult mai mare, deoarece moldovenii au alte două surse neoficiale de finanțare: rudele și prietenii; și persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă (cămătarii).

Datele unui sondaj, realizat în perioada 24 ianuarie- 5 februarie 2022, de către CBS Research, la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) din București și a Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economie la IDIS, în cadrul ediției de vineri, 11 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, 28,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% – au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% – s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% – de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse. „Altfel spus, circa 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sunt plini de datorii”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că pe lângă acei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

„De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Totodată, cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

„Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi, în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință.

„Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cei care se împrumută de la persoanele fizice, care oferă bani la dobândă, sunt cei mai vulnerabili. Aproape fiecare al doilea cetățean care a împrumutat bani cu dobândă de la persoane fizice, a spus că are restanțe și nu poate întoarce datoria.

Recomandarea expertului este ca atunci când accesați un împrumut, un credit, indiferent de unde, întrebați ce se va întâmpla dacă veți avea dificultăți la întoarcerea datoriei, deoarece instituția financiară specifică acest lucru în contract, dar cetățenii nu atrag atenție acestui aspect important.

„De regulă, cele mai mari probleme pe care le au cetățenii sunt penalitățile deosebit de mari aplicate în acest sens. Verificați condițiile creditare. Cea mai mare problemă pe care o au cetățenii la accesarea unui credit nu este rata dobânzilor, dar „condițiile draconice” pentru cazurile în care sunteți în dificultate de întoarcere a datoriei”, a declarat expertul.

Expertul mai recomandă moldovenilor să evite să se împrumute de la „cămătari”, dar să încerce la rude sau prieteni. Dacă nu este posibil la rude sau prieteni, să aleagă o bancă, acolo unde probabilitatea de a intra într-o dificultate de plată este cea mai mică, și doar apoi o companie financiară nebancară.

#datorii #IDIS Viitorul #sondaj

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.