În perioada 28-31 august și în dimineața zilei de astăzi, 1 septembrie, temperaturile ridicate și circulația slabă a maselor de aer, atât pe orizontală, cât și, în timpul nopții, pe verticală, au favorizat acumularea poluanților în atmosferă.

Potrivit datelor privind monitorizarea calității aerului, în municipiul Chișinău, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma de 1,3 ori, iar cea a monoxidului de carbon – de 1,6 ori. În municipiul Bălți, concentrația dioxidului de azot a fost de până la 1,1 ori peste limită.

În ceea ce privește concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică, în Chișinău au fost înregistrate depășiri de până la 1,8 ori pentru dioxidul de azot și de 1,1 ori pentru monoxidul de azot. La Bălți, suspensiile solide au depășit norma de 1,2 ori, iar dioxidul de azot – de 1,3 ori.

Dimineața, în data de 1 septembrie, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma sanitară de 1,1 ori în municipiul Chișinău, pe străzile Vladimirescu și Fântânilor, și de 1,2 ori în municipiul Bălți, pe strada Ștefan cel Mare.

„Calitatea aerului atmosferic monitorizat la stațiile automatizate, 28.08-1.09.2026. În perioada de 28-31 august, valorile înregistrate ale poluanților monitorizați la stațiile automate din municipiul Chișinău și satul Mateuți, raionul Rezina, s-au încadrat în limitele stabilite, cu excepția particulelor în suspensie PM2,5, cu depășiri de 1,4-1,8 ori, și PM10, cu depășiri de 2,6-2,8 ori, în satul Mateuți. În ultimele 24 de ore, până la ora 11:00 în data de 1 septembrie, în satul Mateuți s-au înregistrat depășiri ale concentrației medii limită pentru PM2,5 de 1,8 ori și PM10 de 3,0 ori”, transmite Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

Autoritățile precizează că în perioada 1-2 septembrie, factorii meteorologici nu vor contribui la acumularea intensivă a poluanților în aer, cauzele principale fiind influența fronturilor atmosferice și, izolat, ploile slabe de scurtă durată. Nu sunt excluse depășiri ale normelor sanitare pentru perioade scurte de timp.

„În perioada 28-31 august, valorile debitului dozei ambientale a radiației gama s-au situat în intervalul 0,08-0,18 μSv/h, iar în dimineața de 1 septembrie – 0,08-0,15 μSv/h. Valorile echivalentului dozei ambientale a radiației gama se încadrează în limitele fondului radioactiv natural, în conformitate cu normele fundamentale de radioprotecție. În următoarele 24 de ore, pe teritoriul țării, în atmosfera inferioară și mijlocie vor predomina masele de aer, care se vor deplasa din sectorul de vest (dinspre România)”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atmosfera #Balti #Chisinau #poluanți

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.