Astzăi, 21 iulie, a fost Ziua Porților Deschise pentru toți cei care au dorit să viziteze Castelul Corvinilor. Turiștii au intrat gratuit la Castelul Corvinilor și au putut vizita două dintre turnurile sale medievale, reabilitate complet cu fonduri europene, în perioada 2019 – 2023, scrie antena3.ro.

„Vor fi trei zile de sărbătoare, între 21 și 23 iulie, în Piața Regele Ferdinand I şi pe Pietonala Corvin din Hunedoara dar și la principalele puncte de atracție din oraș: Muzeul Castelul Corvinilor și Grădina Zoologică.

Sâmbătă și duminică între orele 16:00-18:00 vor avea loc spectacole de animație stradală: spectacole de magie și ventrilocie/teatru de păpuși.”, a informat Muzeul Castelului Corvinilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Castelul Corvinilor, cunoscut și sub numele de Castelul Huniazilor sau Castelul Hunedoarei, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România. Situat în orașul Hunedoara, județul Hunedoara, castelul este o bijuterie arhitecturală a secolelor XIV-XV.

Castelul a fost construit de familia Corvinilor, una dintre cele mai puternice familii nobiliare din Transilvania. În 1441, regele Sigismund de Luxemburg a acordat lui Iancu de Hunedoara titlul de voievod al Transilvaniei. Iancu de Hunedoara a fost unul dintre cei mai importanți conducători ai Transilvaniei și ai României. El a fost unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai Europei în secolul al XV-lea și a jucat un rol important în victoria creștinilor în bătălia de la Belgrad din 1456.

Castelul Corvinilor este un castel fortificat, cu ziduri groase și turnuri înalte. Castelul are o curte interioară mare, înconjurată de clădiri administrative, o capelă și o sală de mese. Castelul are și o serie de camere, inclusiv o cameră de tortură, o cameră de baie și o cameră de dormit.

Castelul Corvinilor a fost restaurat în mai multe rânduri de-a lungul timpului. Ultima restaurare a avut loc în anii 1970. Castelul este acum un muzeu care găzduiește o serie de colecții de arme, armuri, obiecte de artă și mobilier.

Castelul Corvinilor este o atracție turistică populară, vizitată de mii de oameni în fiecare an. Castelul este situat în centrul orașului Hunedoara și este accesibil cu mașina, autobuzul sau trenul.

#Castelul Horvinelor #obiective turistice #turism Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.