Mai țineți minte când ați fost ultima dată la muzeu? Ce spuneți despre o călătorie în trecut și o redescoperire a orașului Chișinău?

Acest lucru va fi posibil începând cu data de 26 august 2021, ora 14:00, la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, str. A.Mateevici 60 A.

Evenimentul cultural va fi dedicat celebrării a 30 ani de Independență a Republicii Moldova, marcat la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău prin ediția specială a Salonului Artelor.

În incinta muzeului va fi desfășurată o expoziție fotografică sub titlul „Drumul Independenței”, unde vor fi prezentate cca 35 de fotografii ale autorului Mihai Potârniche. Autorul, prin creația fotografică, atrage atenția asupra importanței valorilor naționale și a istoriei.

Fotograful surprinde imagini care ulterior pot deveni capitole în cărți de istorie, din care se va cunoaște despre cântăreții limbii române Ion și Doina Aldea-Teodorovici, poetesa Leonida Lari, poetul Grigore Vieru, Podul de Flori peste Prut, Declarația de Independență precum și despre tristul și tragicul război din Transnistria ș.a.

Mihai Potârniche este un profesionist în arta conservării patrimoniului cultural și al muzeografiei, decorat cu premiul „Ștefan Ciobanu” de către Ministerul Culturii pentru lucrarea „Republica Moldova. Patrimonial”.

De asemenea, în cadrul ediției „Salonul artelor”, vor participa în calitate de invitați speciali: Ion Hadârcă, scriitor, membru corespondent al AȘM și Tudor Ungureanu, muzician. Moderator al „Salonului artelor”: Aurelian Dănilă – doctor habilitat în studiul artelor. Manifestarea se va desfășura în format on-line și va putea fi urmărită pe link-ul:

#expozitie de fotografie #Muzeul de istorie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china