Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Când se termină războiul din Ucraina. „Rusia nu are cum să-și atingă obiectivele”

23 Nov. 2022, 06:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
23 Nov. 2022, 06:51 // În Lume //  Redacția Realitatea

Tot mai multe voci, printre cea a adjunctului ministrului apărării de la Kiev, susțin că victoria ucrainenilor este aproape și, implicit, sfârșitul războiului. Există și mulți analiști, inclusiv șeful statului major american, care au opinii diferite. 

O lume întreagă așteaptă cu sufletul la gură finalul războiului din Ucraina, cu atât mai mult cu cât efectele conflictului se resimt în toată Europa, și nu numai. În cele nouă luni de la începerea războiului au murit zeci de mii de oameni din ambele tabere, dar și numeroși civili ucraineni.

Pe de altă parte, sancțiunile împotriva economiei Rusiei și-au arătat dublul tăiș și au accentuat criza energetică prin renunțarea la gazele și petrolul rusești. Combinate cu creșterile imense de prețuri, cu inflația și cu problemele economice cauzate anterior de pandemie, toate acestea au făcut ca o economie performantă ca cea a Marii Britanii să intre într-o recesiune profundă și amenință să aducă criza în toată Uniunea Europeană.

Cum cel puțin deocamdată cele două tabere, cea a invadatorilor ruși și cea ucraineană, se situează pe poziții ireconciliabile, pare că singura cale de a se ajunge la pace ar fi ca una din cele două părți să obțină un succes categoric pe front. Numai că nici acest lucru nu este încă evident, în acest moment, în pofida unor victorii importante ale ucrainenilor.

Recent, generalul-maior în retragere, Volodymyr Havrylov, adjunct al ministrului Apărării ucrainean, a alimentat optimismul afirmând că Ucraina va câștiga și va obliga Rusia să pună capăt războiului până la sfârșitul primăverii. Declarațiile sale, făcute într-un interviu pentru Sky News, au fost primite cu rezervă în alte părți. Optimismul lui Havrylov nu este împărtășit de șeful statului major american, Mark Milley, care a spus, că probabilitatea unei victorii militare ucrainene, expulzându-i pe ruşi din toată Ucraina inclusiv, „nu este foarte ridicată din punct de vedere militar, cel puțin în viitorul apropiat”

Două scenarii complicate

Marius Ghincea este sceptic în privința finalului războiului.

„Sunt două potențiale scenarii pentru evoluția viitoare a conflictului: O încetare a conflictului prin negocieri, atunci când ambele părți vor avea stimulentele și condițiile pentru a lua în serios negocieri pentru încetarea focului. Nu suntem încă acolo. A doua variantă, o perpetuare a conflictului într-o formă înghețată sau la o intensitate redusă, în perpetuitate”, spune Ghincea.

În opinia sa, a doua variantă e cea mai plauzibilă, dar în ambele cazuri ar fi imposibil de fixat un orizont de timp până la care războiul să fie gata.

Cunoscut expert internațional în politici de apărare, Hari Bucur Marcu spune că Rusia a pierdut toate obiectivele majore din acest război, dar că e puțin probabil ca Ucraina să obțină curând o victorie totală. Totuși, războiul s-ar putea termina într-un viitor apropiat, însă cu o condiție.

„Eu am spus din 24 februarie încoace că războiul ăsta nu are de ce să dureze decât dacă Rusia vrea să îl țină activ, pentru că Rusia l-a pierdut. După cinci zile de război a fost clar că Rusia pierde acest război, nu a fost niciun fel de dubiu. Nu are cum să-și atingă obiectivele, nu are cum să învingă efectiv Ucraina nici măcar în parte și n-are cum să păstreze teritoriile cucerite în primele cinci zile, timp în care într-adevăr a intrat destul de mult în teritoriul Ucrainei. Dacă astea trei nu le poate face, era evident că va pierde. Și ca urmare, războiul se poate termina și mâine”, spune Hari Bucur Marcu.

Lugansk și Donețk, înainte de Crimeea

Și generalul Cristian Barbu este rezervat și nu crede în pronosticul dat de oficialul ucrainean. În opinia sa, este puțin probabil ca ucrainenii să reușească în doar câteva zile să îi alunge pe ruși din Ucraina.

„Iarna aceasta cred că încă rămâne sub semnul întrebării. Cred că și unii și alții doresc cumva să arate că sunt mai puternici, că nu sunt învinși de vreme și că pot duce mai departe tot calvarul ăsta, toată nebunia asta. Pe de altă parte, și unii și alții se înarmează de zor. Ați văzut, lucrurile nu par să se aplatizeze, ci mai repede suntem încă pe o pantă ascendentă, n-am ajuns pe un palier care să ne permită la un moment dat discuții și să vedem ce facem, mai urcăm sau începem să coborâm. De asta mă tem”, spune generalul.

În opinia sa, adjunctul ministrului Apărării de la Kiev ar fi spus că trupele ucrainene vor ajunge până în decembrie în Crimeea pentru a ridica moralul soldaților și al ucrainenilor, în general. Și ar mai putea să fie un motiv strategic, spune generalul Barbu.

„Cred că mai mult a făcut o declarație care să-i țină pe ruși destul de atenți în zona aceea a Crimeei, în timp ce ei, ucrainenii, cred că își doresc o acțiune mult mai serioasă în est. La Lugansk acolo, dacă ei pun mâna pe capitala regiunii, problema lui Putin devine una extrem de serioasă. O înfrângere acolo ar face ca poziția lui Putin să se clatine rău de tot și ca lider militar, și ca lider politic. La fel și dacă ucrainenii pun mâna pe Donețk. Adică ei, rușii, încă din 2014 se chinuie să facă lucrul ăsta, să aibă controlul total asupra regiunilor separatiste, iar dacă l-ar pierde acum ar fi groaznic pentru ei”, mai spune generalul Barbu.

Și chiar dacă o victorie a ucrainenilor în Lugansk e foarte probabilă, forțele eliberatoare se confruntă de acum și cu o altă piedică în afara armatei ruse.

„Ucrainenii ar intenționa să coboare către sud, pe lângă graniță, să coboare din Harkov, și să acționeze și de la vest către est. Iar dincoace, la Herson, momentul nu e bun pentru așa ceva. Eu cred că trebuie să aștepte ca terenul să le permită o ofensivă serioasă. Probabil vor avea un bun prilej să facă asta către primăvară”, explică generalul Barbu.

În plus, ucrainenii nu au încă o cale deschisă spre Crimeea, în condițiile în care pozițiile defensive ale armatei ruse nu au fost încă puse sub presiune acolo.

„Ei au nevoie să îi lovească prima dată cu artileria, acolo în Crimeea. Adică n-o să plece la atac dacă nu lovesc serios mai întâi pozițiile rușilor de acolo cu tot ce trebuie, să le distrugă structura de rezistență. Până una alta, ucrainenii n-au început să îi bombardeze, să le asalteze pozițiile de apărare. E încă un motiv pentru care spun că cel mai curând atacul asupra Crimeei va avea loc undeva în primăvară. Abia după ce vor pune mâna pe Crimeea sau după ce vor fi aproape să atingă acest obiectiv putem vorbi despre tratative serioase și despre finalul războiului”, a conchis generalul.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!