Cercetătorii Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU avertizează că, până în 2100, Pământul ar putea experimenta schimbări climatice extreme, față de nivelurile preindustriale. Aceste scenarii ar face regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit, afectând grav ecosistemele și agricultura, scrie libertatea.ro.

Oamenii de știință au dezvăluit cel mai rău scenariu climatic pentru Pământ, avertizând că temperaturile globale ar putea crește cu 3,5°C până în 2100.

Experții au lucrat împreună pentru a actualiza scenariile științifice care stau la baza modului în care supercomputerele vor modela clima viitoare. Aceste modele vor fi fundamentul următoarei evaluări majore a IPCC al ONU, care va da tonul politicii globale de mediu.

Totul vine în contextul în care oamenii de știință avertizează legat de clima Pământului că este mai dezechilibrată ca niciodată.

Creșterea temperaturii globale

Potrivit scenariului cel mai pesimist, temperatura medie globală ar putea crește cu peste 4°C față de nivelurile preindustriale.

Această creștere ar genera valuri de căldură extremă și un nivel ridicat de umiditate, făcând regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit.

Profesorul Detlef van Vuuren de la Universitatea Utrecht, Țările de Jos, conducătorul studiului, avertizează că aceste schimbări ar avea un impact catastrofal asupra agriculturii, făcând imposibilă revenirea la un stil de viață confortabil.

3… 3,5°C în pus vor duce la impact climatic enorm și ar fi înțelept să se evite niveluri atât de ridicate ale schimbărilor climatice.

Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării

Încălzirea globală va accelera procesul de topire a ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest, ducând la dispariția gheții arctice în timpul verii.

Drept urmare, nivelul oceanelor ar putea crește cu cel puțin un metru, ceea ce ar conduce la inundarea orașelor de coastă și la submersia unor state insulare întregi.

Vestea bună este că o încălzire de 3,5°C în cel mai rău scenariu este, de fapt, semnificativ mai scăzută decât predicțiile anterioare ale oamenilor de știință. Ultima dată când ScenarioMIP a cartografiat viitorul posibil al planetei, a prezis că o creștere de 4,5°C era plauzibilă până în 2100.

Impactul asupra biodiversității

Conform cercetărilor, multe specii nu vor avea timp să se adapteze la noile condiții climatice, ceea ce va duce la extincții în masă.

Acidifierea oceanelor va distruge recifele de corali și va amenința anumite specii marine, punând în pericol ecosisteme întregi.

Consecințele pentru societatea umană

„Încălzirea globală ar putea atinge 3,5°C peste nivelul preindustrial în următorii 80 de ani, iar oamenii trebuie să fie conștienți de riscurile pe care le implică lipsa acțiunii”, a declarat Van Vuuren.

Fenomenele meteorologice extreme, secetele, inundațiile și uraganele devastatoare ar deveni parte din normalitate, provocând recolte slabe și competiții globale pentru resurse.

Nevoia de acțiune urgentă

Raportul subliniază nevoia urgentă de a lua măsuri pentru a limita încălzirea globală.

„Întrebările-cheie rămân: ce se întâmplă dacă politicile actuale continuă, ce este necesar pentru a ne atinge obiectivele climatice și care sunt riscurile unor rezultate improbabile, dar extrem de periculoase”, a adăugat profesorul van Vuuren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încalzire globala #Pamant #stiinta

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.