Cercetătorii Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU avertizează că, până în 2100, Pământul ar putea experimenta schimbări climatice extreme, față de nivelurile preindustriale. Aceste scenarii ar face regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit, afectând grav ecosistemele și agricultura, scrie libertatea.ro.

Oamenii de știință au dezvăluit cel mai rău scenariu climatic pentru Pământ, avertizând că temperaturile globale ar putea crește cu 3,5°C până în 2100.

Experții au lucrat împreună pentru a actualiza scenariile științifice care stau la baza modului în care supercomputerele vor modela clima viitoare. Aceste modele vor fi fundamentul următoarei evaluări majore a IPCC al ONU, care va da tonul politicii globale de mediu.

Totul vine în contextul în care oamenii de știință avertizează legat de clima Pământului că este mai dezechilibrată ca niciodată.

Creșterea temperaturii globale

Potrivit scenariului cel mai pesimist, temperatura medie globală ar putea crește cu peste 4°C față de nivelurile preindustriale.

Această creștere ar genera valuri de căldură extremă și un nivel ridicat de umiditate, făcând regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit.

Profesorul Detlef van Vuuren de la Universitatea Utrecht, Țările de Jos, conducătorul studiului, avertizează că aceste schimbări ar avea un impact catastrofal asupra agriculturii, făcând imposibilă revenirea la un stil de viață confortabil.

3… 3,5°C în pus vor duce la impact climatic enorm și ar fi înțelept să se evite niveluri atât de ridicate ale schimbărilor climatice.

Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării

Încălzirea globală va accelera procesul de topire a ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest, ducând la dispariția gheții arctice în timpul verii.

Drept urmare, nivelul oceanelor ar putea crește cu cel puțin un metru, ceea ce ar conduce la inundarea orașelor de coastă și la submersia unor state insulare întregi.

Vestea bună este că o încălzire de 3,5°C în cel mai rău scenariu este, de fapt, semnificativ mai scăzută decât predicțiile anterioare ale oamenilor de știință. Ultima dată când ScenarioMIP a cartografiat viitorul posibil al planetei, a prezis că o creștere de 4,5°C era plauzibilă până în 2100.

Impactul asupra biodiversității

Conform cercetărilor, multe specii nu vor avea timp să se adapteze la noile condiții climatice, ceea ce va duce la extincții în masă.

Acidifierea oceanelor va distruge recifele de corali și va amenința anumite specii marine, punând în pericol ecosisteme întregi.

Consecințele pentru societatea umană

„Încălzirea globală ar putea atinge 3,5°C peste nivelul preindustrial în următorii 80 de ani, iar oamenii trebuie să fie conștienți de riscurile pe care le implică lipsa acțiunii”, a declarat Van Vuuren.

Fenomenele meteorologice extreme, secetele, inundațiile și uraganele devastatoare ar deveni parte din normalitate, provocând recolte slabe și competiții globale pentru resurse.

Nevoia de acțiune urgentă

Raportul subliniază nevoia urgentă de a lua măsuri pentru a limita încălzirea globală.

„Întrebările-cheie rămân: ce se întâmplă dacă politicile actuale continuă, ce este necesar pentru a ne atinge obiectivele climatice și care sunt riscurile unor rezultate improbabile, dar extrem de periculoase”, a adăugat profesorul van Vuuren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încalzire globala #Pamant #stiinta

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.