Curs valutar
  • EUR
    20.0701
    -0.1933%
  • USD
    17.9614
    0.2305%
  • RUB
    0.2195
    -0.0911%
  • RON
    3.7575
    -0.2342%
  • UAH
    0.3964
    0.4793%

Toate știrile

09 noiembrie 2026

Când va deveni Pământul de nelocuit. „Scenariu dezastruos”, prezis de oamenii de știință

14 Mai 2026, 22:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
14 Mai 2026, 22:57 // În Lume //  Ana Panaguța

Cercetătorii Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU avertizează că, până în 2100, Pământul ar putea experimenta schimbări climatice extreme, față de nivelurile preindustriale. Aceste scenarii ar face regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit, afectând grav ecosistemele și agricultura, scrie libertatea.ro.

Oamenii de știință au dezvăluit cel mai rău scenariu climatic pentru Pământ, avertizând că temperaturile globale ar putea crește cu 3,5°C până în 2100.

Experții au lucrat împreună pentru a actualiza scenariile științifice care stau la baza modului în care supercomputerele vor modela clima viitoare. Aceste modele vor fi fundamentul următoarei evaluări majore a IPCC al ONU, care va da tonul politicii globale de mediu.

Totul vine în contextul în care oamenii de știință avertizează legat de clima Pământului că este mai dezechilibrată ca niciodată.

Creșterea temperaturii globale

Potrivit scenariului cel mai pesimist, temperatura medie globală ar putea crește cu peste 4°C față de nivelurile preindustriale.

Această creștere ar genera valuri de căldură extremă și un nivel ridicat de umiditate, făcând regiunile tropicale și subtropicale de nelocuit.

Profesorul Detlef van Vuuren de la Universitatea Utrecht, Țările de Jos, conducătorul studiului, avertizează că aceste schimbări ar avea un impact catastrofal asupra agriculturii, făcând imposibilă revenirea la un stil de viață confortabil.

3… 3,5°C în pus vor duce la impact climatic enorm și ar fi înțelept să se evite niveluri atât de ridicate ale schimbărilor climatice.

Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării

Încălzirea globală va accelera procesul de topire a ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest, ducând la dispariția gheții arctice în timpul verii.

Drept urmare, nivelul oceanelor ar putea crește cu cel puțin un metru, ceea ce ar conduce la inundarea orașelor de coastă și la submersia unor state insulare întregi.

Vestea bună este că o încălzire de 3,5°C în cel mai rău scenariu este, de fapt, semnificativ mai scăzută decât predicțiile anterioare ale oamenilor de știință. Ultima dată când ScenarioMIP a cartografiat viitorul posibil al planetei, a prezis că o creștere de 4,5°C era plauzibilă până în 2100.

Impactul asupra biodiversității

Conform cercetărilor, multe specii nu vor avea timp să se adapteze la noile condiții climatice, ceea ce va duce la extincții în masă.

Acidifierea oceanelor va distruge recifele de corali și va amenința anumite specii marine, punând în pericol ecosisteme întregi.

Consecințele pentru societatea umană

„Încălzirea globală ar putea atinge 3,5°C peste nivelul preindustrial în următorii 80 de ani, iar oamenii trebuie să fie conștienți de riscurile pe care le implică lipsa acțiunii”, a declarat Van Vuuren.

Fenomenele meteorologice extreme, secetele, inundațiile și uraganele devastatoare ar deveni parte din normalitate, provocând recolte slabe și competiții globale pentru resurse.

Nevoia de acțiune urgentă

Raportul subliniază nevoia urgentă de a lua măsuri pentru a limita încălzirea globală.

„Întrebările-cheie rămân: ce se întâmplă dacă politicile actuale continuă, ce este necesar pentru a ne atinge obiectivele climatice și care sunt riscurile unor rezultate improbabile, dar extrem de periculoase”, a adăugat profesorul van Vuuren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Nov. 2026, 18:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2026, 18:37 // Slider //  Realitatea.md

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro. 

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!