Vladimir Meleca, candidat la alegerile parlamentare pe lista Partidului Liberal (PL), a fost reținut în stânga Nistrului. Potrivit formațiunii, incidentul a avut loc pe 9 septembrie, la ora 6:00.

Meleca este locuitor al satului Krasnogorsk din raionul Grigoriopol, dar și președinte al filialei PL regiunea transnistreană. Serviciul de presă al partidului susține că patru indivizi, care s-au prezentat drept angajați ai așa-numitului minister al securității din regiunea autoproclamată, l-au percheziționat pe politician înainte de reținere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Reținerea s-a produs după ce a fost efectuată o percheziție, în urma căreia au fost confiscate telefonul mobil, calculatorul, literatură. Totodată au sustras imaginile de pe camerele video, instalate în jurul casei, bănuim că pentru a șterge urmele celor care au intrat în casă”, transmit membrii PL.

Partidul Liberal s-a adresat instituțiilor responsabile ale statului și le-a cerut să întreprindă măsurile necesare pentru eliberarea lui Vladimir Meleca.

(UPDATE) PL și Promo-LEX au anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat. Forțele separatiste vor să transmită dosarul lui în instanță și nu îi permit să părăsească regiunea transnistreană.

Vladimir Meleca a fost eliberat. Separatiștii i-au interzis să părăsească regiunea transnistreană

#candidat #parlamentare #PL #retinere #Transnistria #Vladimir Meleca

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.