„Religia este folosită ca armă. Grupări criminale sunt recrutate pentru sabotaje și intimidări. Un judecător care s-a pronunțat recent pe corupție politică a primit amenințări cu moartea. Diaspora noastră este și ea vizată de campanii online ce încearcă să îi dezbine pe cei din străinătate de familiile de acasă. La ultimele alegeri, 14 secții de vot din țări membre ale UE au primit alerte false cu bombă pentru a fi oprită votarea. În Găgăuzia circulă minciuni că autonomia ar fi în pericol. În regiunea transnistreană, apelurile pentru noi secții de votare nu sunt decât o tactică pentru a umfla artificial prezența cu mult peste cifra reală a votanților”. Declarațiile aparțin președintei Maia Sandu care s-a adresat marți, 9 septembrie curent, din plenul Parlamentului European.
„Doamnelor și domnilor, interferența nu începe și nu se încheie în ziua votului. Ea începe cu mai multe luni înainte și persistă cu mult după. Precum un virus, găsește slăbiciunile – și lovește. Abia ne revenisem după ingerința Rusiei de anul trecut când, în ianuarie, am fost aruncați într-o criză energetică artificială – menită să crească prețurile, să lase regiunea transnistreană în frig și beznă și să semene dezbinare între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului”, a declarat Maia Sandu.
„Pe urmă au venit banii. Finanțarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan și carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chișinău. Iar instituțiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024. Astăzi, noi sume finanțează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influență, otrăvesc democrația. Anul trecut s-a ajuns și mai departe – la ceva cu care democrația noastră nu se mai confruntase vreodată: o schemă de cumpărare de voturi. O bancă rusească aflată sub sancțiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influența rezultatul prin intermediul unor plăți directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată cum Rusia identifică și exploatează vulnerabilitățile. Iată însăși democrația transformată într-o țintă. Interpușii Rusiei finanțează și proteste – puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat și oameni momiți cu promisiuni de mii de euro. Sunt răspândite minciuni. E-mailuri false din numele instituțiilor statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri “internaționale” inventate care pretind a da știri imparțiale, dar promovează propaganda Kremlinului. Iar pe rețelele de socializare, un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică. Atacuri cibernetice vizează serviciile guvernamentale. Anul trecut a fost atacată Poșta – pentru că duce pensiile acolo unde băncile nu ajung. Campanii de phishing țintesc demnitari”.
„Toate acestea se întâmplă acum. Sunt coordonate, astfel încât să ne copleșească instituțiile și să suprasolicite resursele limitate. Sunt finanțate cu sute de milioane – bani murdari. Și amplificate de propagandă”, a continuat ea.
Potrivit șefei statului, aceste atacuri devin și mai periculoase prin trei trăsături:
- Se schimbă constant: noi canale de finanțare, noi metode, noi narative de dezinformare.
- Sunt digitale: plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook și Instagram. Peste 80% din conținutul toxic pe TikTok este generat de inteligența artificială.
- Și lovesc chiar în inima democrației: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire – în proteste plătite, libertatea de asociere – în partide susținute de Kremlin, create peste noapte, libera circulație a capitalului – în bani iliciți pompați în politică.
„Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze mașinăria de război. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Alertele false cu bombă, apărute mai întâi la alegerile noastre, au afectat deja scrutine în alte țări. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa”, a conchis Maia Sandu.
