Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede evaluarea a integrității pentru toți candidații la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile lor. Astfel, așa numitul pre-vetting are ca scop filtrarea candidaților care au probleme de integritate, care au comis abateri de la principiile de etică și care au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Sergiu Litvinenco a menționat că la elaborarea acestui proiect de lege au fost luate în calcul și recomandările Avizului Comisiei de la Veneția.

„Proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și prevede evaluarea integrității tuturor candidaților la funcția de membru în CSM, CSP și în colegiile lor. Procedura are scopul de a filtra candidații care au probleme de integritate, au comis abateri de la principiile de etică, au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Doar având membri onești și integri în CSM și CSP putem să începem curățarea sistemului de justiție de corupți și să sporim, astfel, încrederea cetățenilor în justiție”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

Prin urmare, înainte de a ajunge la alegeri sau la concurs, potențialii membri ai CSM și CSP urmează să fie evaluați sub aspectul integrității de o Comisie de evaluare. Comisia de evaluare va avea în componența sa 6 membri și se va pronunța prin vot referitor la rezultatele evaluării efectuate.

Astfel, trei din membrii Comisiei de evaluare vor fi numiți de către partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, aspect care prezintă relevanță în efortul guvernamental de a spori credibilitatea direcției alese de reforme și de a asigura transparența mecanismelor propuse în vederea realizării angajamentelor asumate pe plan internațional în legătură cu reformarea domeniului justiției.

Alți trei membri ai Comisiei de evaluare, care urmează a fi propuși de către Parlament să fie repartizați între majoritatea și opoziția parlamentară în mod proporțional, reieșind din numărul de mandate parlamentare deținute. Astfel, majoritatea parlamentară urmează să propună doi membri, iar opoziția – un membru.

În cazul în care vor fi atestate discrepanțe mari între informația declarată de către candidat și situația reală, Comisia va transmite informațiile organelor de drept competente. Decizia comisiei cu privire la nepromovarea evaluării integrității va servi drept temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau la concurs.

De asemenea, proiectul de lege prevede obligația tuturor organelor și autorităților publice, registrelor publice, dar și a tuturor persoanelor private, inclusiv băncilor, de a furniza gratuit informațiile necesare pentru evaluarea candidaților, inclusiv cu privire la averea persoanelor apropiate acestora. Documentul prevede și sancțiuni pentru nefurnizarea informației.

Deciziile comisiei vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pentru examinarea contestației, în cadrul CSJ va fi constituit un complet special, membrii căruia vor fi desemnați de către CSM și confirmați de către Președintele Republicii Moldova prin decret.

Proiectul de lege propus va avea caracter limitat în timp și va avea efecte doar până la sfârșitul anului 2022.

De menționat este faptul că inițiativa dată face parte dintr-un program de reforme în justiție promis de Guvernul Nataliei Gavrilița.

Celebra „revenge dress” sau „rochia răzbunării”, purtată de prinţesa Diana după ce prinţul Charles şi-a mărturisit public infidelitatea, va fi scoasă la licitaţie de Sotheby’s în New York pe 9 decembrie, a anunţat joi, 10 septembrie, casa de licitaţii, scrie antena3.ro.

Rochia neagră cu decolteu creată de Christina Stambolian este estimată la o sumă cuprinsă între 150.000 şi 300.000 de dolari (129.000 şi 259.000 de euro), a precizat Sotheby’s într-un comunicat.

O parte din încasări va fi direcţionată către spitalul regal din Edinburgh, Scoţia, specializat în sănătatea mintală.
Înaintea licitaţiei, rochia va fi expusă la Londra în perioada 18-24 septembrie, la Hong Kong (1-15 octombrie), Geneva (6-11 noiembrie) şi New York (din 2 decembrie).

„Prinţesa inimilor” a purtat această ţinută îndrăzneaţă, care sfida codurile regalităţii britanice, cu prilejul unei gale caritabile în iunie 1994, după ce soţul ei, de care se separase, şi-a recunoscut infidelitatea la televiziune.

„Prinţesa Diana a transformat această rochie într-unul dintre cele mai puternice mesaje pe care le-a transmis vreodată”, remarcă Morgane Halimi, responsabilul departamentului poşete şi modă în cadrul Sotheby’s.

„Ceea ce a devenit un moment viral pe scară mondială (…) a oferit tuturor, dar mai ales femeilor, permisiunea de a utiliza moda nu doar ca o simplă podoabă, ci într-o manieră intenţionată şi plină de semnificaţie: asemenea unui scut, unei arme sau ambele în acelaşi timp”.

Rochia a mai fost vândută la licitaţie în profitul unor asociaţii caritabile din domeniul luptei cu cancerul şi SIDA în iunie 1997, cu puţin timp înainte de moartea Dianei într-un accident rutier la Paris, pe 31 august, la vârsta de 36 de ani.