Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede evaluarea a integrității pentru toți candidații la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile lor. Astfel, așa numitul pre-vetting are ca scop filtrarea candidaților care au probleme de integritate, care au comis abateri de la principiile de etică și care au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Sergiu Litvinenco a menționat că la elaborarea acestui proiect de lege au fost luate în calcul și recomandările Avizului Comisiei de la Veneția.

„Proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și prevede evaluarea integrității tuturor candidaților la funcția de membru în CSM, CSP și în colegiile lor. Procedura are scopul de a filtra candidații care au probleme de integritate, au comis abateri de la principiile de etică, au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Doar având membri onești și integri în CSM și CSP putem să începem curățarea sistemului de justiție de corupți și să sporim, astfel, încrederea cetățenilor în justiție”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

Prin urmare, înainte de a ajunge la alegeri sau la concurs, potențialii membri ai CSM și CSP urmează să fie evaluați sub aspectul integrității de o Comisie de evaluare. Comisia de evaluare va avea în componența sa 6 membri și se va pronunța prin vot referitor la rezultatele evaluării efectuate.

Astfel, trei din membrii Comisiei de evaluare vor fi numiți de către partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, aspect care prezintă relevanță în efortul guvernamental de a spori credibilitatea direcției alese de reforme și de a asigura transparența mecanismelor propuse în vederea realizării angajamentelor asumate pe plan internațional în legătură cu reformarea domeniului justiției.

Alți trei membri ai Comisiei de evaluare, care urmează a fi propuși de către Parlament să fie repartizați între majoritatea și opoziția parlamentară în mod proporțional, reieșind din numărul de mandate parlamentare deținute. Astfel, majoritatea parlamentară urmează să propună doi membri, iar opoziția – un membru.

În cazul în care vor fi atestate discrepanțe mari între informația declarată de către candidat și situația reală, Comisia va transmite informațiile organelor de drept competente. Decizia comisiei cu privire la nepromovarea evaluării integrității va servi drept temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau la concurs.

De asemenea, proiectul de lege prevede obligația tuturor organelor și autorităților publice, registrelor publice, dar și a tuturor persoanelor private, inclusiv băncilor, de a furniza gratuit informațiile necesare pentru evaluarea candidaților, inclusiv cu privire la averea persoanelor apropiate acestora. Documentul prevede și sancțiuni pentru nefurnizarea informației.

Deciziile comisiei vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pentru examinarea contestației, în cadrul CSJ va fi constituit un complet special, membrii căruia vor fi desemnați de către CSM și confirmați de către Președintele Republicii Moldova prin decret.

Proiectul de lege propus va avea caracter limitat în timp și va avea efecte doar până la sfârșitul anului 2022.

De menționat este faptul că inițiativa dată face parte dintr-un program de reforme în justiție promis de Guvernul Nataliei Gavrilița.

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.