Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede evaluarea a integrității pentru toți candidații la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile lor. Astfel, așa numitul pre-vetting are ca scop filtrarea candidaților care au probleme de integritate, care au comis abateri de la principiile de etică și care au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Sergiu Litvinenco a menționat că la elaborarea acestui proiect de lege au fost luate în calcul și recomandările Avizului Comisiei de la Veneția.

„Proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și prevede evaluarea integrității tuturor candidaților la funcția de membru în CSM, CSP și în colegiile lor. Procedura are scopul de a filtra candidații care au probleme de integritate, au comis abateri de la principiile de etică, au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Doar având membri onești și integri în CSM și CSP putem să începem curățarea sistemului de justiție de corupți și să sporim, astfel, încrederea cetățenilor în justiție”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

Prin urmare, înainte de a ajunge la alegeri sau la concurs, potențialii membri ai CSM și CSP urmează să fie evaluați sub aspectul integrității de o Comisie de evaluare. Comisia de evaluare va avea în componența sa 6 membri și se va pronunța prin vot referitor la rezultatele evaluării efectuate.

Astfel, trei din membrii Comisiei de evaluare vor fi numiți de către partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, aspect care prezintă relevanță în efortul guvernamental de a spori credibilitatea direcției alese de reforme și de a asigura transparența mecanismelor propuse în vederea realizării angajamentelor asumate pe plan internațional în legătură cu reformarea domeniului justiției.

Alți trei membri ai Comisiei de evaluare, care urmează a fi propuși de către Parlament să fie repartizați între majoritatea și opoziția parlamentară în mod proporțional, reieșind din numărul de mandate parlamentare deținute. Astfel, majoritatea parlamentară urmează să propună doi membri, iar opoziția – un membru.

În cazul în care vor fi atestate discrepanțe mari între informația declarată de către candidat și situația reală, Comisia va transmite informațiile organelor de drept competente. Decizia comisiei cu privire la nepromovarea evaluării integrității va servi drept temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau la concurs.

De asemenea, proiectul de lege prevede obligația tuturor organelor și autorităților publice, registrelor publice, dar și a tuturor persoanelor private, inclusiv băncilor, de a furniza gratuit informațiile necesare pentru evaluarea candidaților, inclusiv cu privire la averea persoanelor apropiate acestora. Documentul prevede și sancțiuni pentru nefurnizarea informației.

Deciziile comisiei vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pentru examinarea contestației, în cadrul CSJ va fi constituit un complet special, membrii căruia vor fi desemnați de către CSM și confirmați de către Președintele Republicii Moldova prin decret.

Proiectul de lege propus va avea caracter limitat în timp și va avea efecte doar până la sfârșitul anului 2022.

De menționat este faptul că inițiativa dată face parte dintr-un program de reforme în justiție promis de Guvernul Nataliei Gavrilița.

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.