Aproximativ 14.000 de persoane au murit în această vară în Germania din cauza valurilor de caniculă, depăşind recordul din 2018, potrivit estimărilor publicate joi de Institutul Robert Koch (RKI), autoritatea sanitară germană, transmite Agerpres cu referire la AFP.

Germania înregistrase în 2018 un număr de 8.900 de decese asociate căldurii.

Cifrele colectate la nivel naţional oferă informaţii privind numărul estimat de decese legate de valurile de căldură din această vară, până la data de 9 august.

Persoanele de 75 de ani şi peste această vârstă au fost cele mai afectate, se precizează în raportul săptămânal al institutului german.

Potrivit RKI, 9.600 din totalul de 14.000 de persoane decedate în acest an din cauza căldurii au murit în săptămâna cuprinsă între 22 şi 28 iunie, caracterizată de o vreme caniculară. În această perioadă, s-au înregistrat temperaturi record, care au depăşit în unele locuri 41 de grade Celsius.

Amploarea deceselor asociate caniculei este estimată cu ajutorul unor metode statistice, prin compararea numărului de decese survenite în săptămânile de vară, cu şi fără caniculă. Acest lucru este necesar deoarece canicula nu poate fi indicată drept cauză pe certificatele de deces şi, prin urmare, nu este menţionată în astfel de statistici.

De fapt, căldura duce rareori la deces în mod direct, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul unui şoc termic. În majoritatea cazurilor, este vorba despre o combinaţie între temperaturile ridicate şi afecţiunile preexistente, precum bolile cardiovasculare, pulmonare sau renale, care duc la deces. De aceea, se vorbeşte atunci despre decese asociate căldurii.

Spania, la rândul său, a anunţat joi că aproape 4.500 de decese puse pe seama caniculei au fost înregistrate la nivel naţional între 1 iunie şi 19 august, un record pentru această perioadă după anul 2022, potrivit datelor publicate de Institutul de sănătate Carlos al III-lea din Madrid, consultate joi de AFP.

Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost atribuite caniculei 3.073 de decese, iar în 2024, 1.890. În 2022 au fost înregistrate 4.520 de decese asociate căldurii excesive.

Luna iulie 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Spania, la egalitate cu iulie 2022, potrivit agenţiei naţionale de meteorologie, Aemet.

Marcată de incendii de o amploare fără precedent în Spania, a şaptea lună a anului a fost, de asemenea, „cea mai secetoasă lună iulie de la începutul înregistrărilor, în 1961”, a precizat Aemet.

Aflată în prima linie a încălzirii globale, Spania a cunoscut în ultimii ani valuri de căldură din ce în ce mai lungi şi mai frecvente, cu temperaturi situate mult peste pragul de 40 de grade Celsius.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #decese #Germania #Spania

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.