Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Canicula face ravagii în Europa: Germania estimează 14 mii de decese, Spania – aproape 4.500

20 Aug. 2026, 15:31
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Aug. 2026, 15:31 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Aproximativ 14.000 de persoane au murit în această vară în Germania din cauza valurilor de caniculă, depăşind recordul din 2018, potrivit estimărilor publicate joi de Institutul Robert Koch (RKI), autoritatea sanitară germană, transmite Agerpres cu referire la AFP.

Germania înregistrase în 2018 un număr de 8.900 de decese asociate căldurii.

Cifrele colectate la nivel naţional oferă informaţii privind numărul estimat de decese legate de valurile de căldură din această vară, până la data de 9 august.

Persoanele de 75 de ani şi peste această vârstă au fost cele mai afectate, se precizează în raportul săptămânal al institutului german.

Potrivit RKI, 9.600 din totalul de 14.000 de persoane decedate în acest an din cauza căldurii au murit în săptămâna cuprinsă între 22 şi 28 iunie, caracterizată de o vreme caniculară. În această perioadă, s-au înregistrat temperaturi record, care au depăşit în unele locuri 41 de grade Celsius.

Amploarea deceselor asociate caniculei este estimată cu ajutorul unor metode statistice, prin compararea numărului de decese survenite în săptămânile de vară, cu şi fără caniculă. Acest lucru este necesar deoarece canicula nu poate fi indicată drept cauză pe certificatele de deces şi, prin urmare, nu este menţionată în astfel de statistici.

De fapt, căldura duce rareori la deces în mod direct, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul unui şoc termic. În majoritatea cazurilor, este vorba despre o combinaţie între temperaturile ridicate şi afecţiunile preexistente, precum bolile cardiovasculare, pulmonare sau renale, care duc la deces. De aceea, se vorbeşte atunci despre decese asociate căldurii.

Spania, la rândul său, a anunţat joi că aproape 4.500 de decese puse pe seama caniculei au fost înregistrate la nivel naţional între 1 iunie şi 19 august, un record pentru această perioadă după anul 2022, potrivit datelor publicate de Institutul de sănătate Carlos al III-lea din Madrid, consultate joi de AFP.

Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost atribuite caniculei 3.073 de decese, iar în 2024, 1.890. În 2022 au fost înregistrate 4.520 de decese asociate căldurii excesive.

Luna iulie 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Spania, la egalitate cu iulie 2022, potrivit agenţiei naţionale de meteorologie, Aemet.

Marcată de incendii de o amploare fără precedent în Spania, a şaptea lună a anului a fost, de asemenea, „cea mai secetoasă lună iulie de la începutul înregistrărilor, în 1961”, a precizat Aemet.

Aflată în prima linie a încălzirii globale, Spania a cunoscut în ultimii ani valuri de căldură din ce în ce mai lungi şi mai frecvente, cu temperaturi situate mult peste pragul de 40 de grade Celsius.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:05
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2026, 14:05 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.

Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.

Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.

„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.

Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:

  • 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
  • 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
  • 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
  • 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.

Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.

Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.

Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.

Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.

„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!