Aproximativ 14.000 de persoane au murit în această vară în Germania din cauza valurilor de caniculă, depăşind recordul din 2018, potrivit estimărilor publicate joi de Institutul Robert Koch (RKI), autoritatea sanitară germană, transmite Agerpres cu referire la AFP.

Germania înregistrase în 2018 un număr de 8.900 de decese asociate căldurii.

Cifrele colectate la nivel naţional oferă informaţii privind numărul estimat de decese legate de valurile de căldură din această vară, până la data de 9 august.

Persoanele de 75 de ani şi peste această vârstă au fost cele mai afectate, se precizează în raportul săptămânal al institutului german.

Potrivit RKI, 9.600 din totalul de 14.000 de persoane decedate în acest an din cauza căldurii au murit în săptămâna cuprinsă între 22 şi 28 iunie, caracterizată de o vreme caniculară. În această perioadă, s-au înregistrat temperaturi record, care au depăşit în unele locuri 41 de grade Celsius.

Amploarea deceselor asociate caniculei este estimată cu ajutorul unor metode statistice, prin compararea numărului de decese survenite în săptămânile de vară, cu şi fără caniculă. Acest lucru este necesar deoarece canicula nu poate fi indicată drept cauză pe certificatele de deces şi, prin urmare, nu este menţionată în astfel de statistici.

De fapt, căldura duce rareori la deces în mod direct, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul unui şoc termic. În majoritatea cazurilor, este vorba despre o combinaţie între temperaturile ridicate şi afecţiunile preexistente, precum bolile cardiovasculare, pulmonare sau renale, care duc la deces. De aceea, se vorbeşte atunci despre decese asociate căldurii.

Spania, la rândul său, a anunţat joi că aproape 4.500 de decese puse pe seama caniculei au fost înregistrate la nivel naţional între 1 iunie şi 19 august, un record pentru această perioadă după anul 2022, potrivit datelor publicate de Institutul de sănătate Carlos al III-lea din Madrid, consultate joi de AFP.

Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost atribuite caniculei 3.073 de decese, iar în 2024, 1.890. În 2022 au fost înregistrate 4.520 de decese asociate căldurii excesive.

Luna iulie 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Spania, la egalitate cu iulie 2022, potrivit agenţiei naţionale de meteorologie, Aemet.

Marcată de incendii de o amploare fără precedent în Spania, a şaptea lună a anului a fost, de asemenea, „cea mai secetoasă lună iulie de la începutul înregistrărilor, în 1961”, a precizat Aemet.

Aflată în prima linie a încălzirii globale, Spania a cunoscut în ultimii ani valuri de căldură din ce în ce mai lungi şi mai frecvente, cu temperaturi situate mult peste pragul de 40 de grade Celsius.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #decese #Germania #Spania

Autoritățile locale vor putea organiza parcări publice cu plată, bloca roțile automobilelor pentru care nu a fost achitată parcarea și evacua vehiculele abandonate. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă, aprobat de Guvern, care stabilește și cerințe pentru dezvoltarea transportului public și siguranța pietonilor. Prevederile urmează să fie examinate de Parlament.

Potrivit proiectului, consiliile locale vor stabili regulile de funcționare a parcărilor publice cu plată, precum și costurile pentru parcare, deblocarea roții și evacuarea automobilului. Autoritățile vor putea introduce abonamente, reduceri sau scutiri pentru anumite categorii de utilizatori.

Neachitarea parcării sau utilizarea acesteia cu încălcarea regulilor va constitui contravenție. Dacă proprietarul ori utilizatorul automobilului nu este prezent, roata va putea fi blocată. În cazul în care acesta nu solicită deblocarea în termenul prevăzut de regulamentul local, mașina va putea fi evacuată, însă nu mai devreme de 72 de ore de la blocare.

Cheltuielile pentru deblocare, evacuare și depozitare vor reveni proprietarului sau utilizatorului. Achitarea amenzii și a acestor costuri nu va anula obligația de a plăti parcarea pentru perioada de până la evacuarea vehiculului.

Proiectul stabilește și procedura pentru ridicarea mașinilor abandonate.

Un vehicul va putea fi încadrat în această categorie dacă se află în același loc de cel puțin șase luni, pe un teren al statului sau al autorității locale, și există motive rezonabile să se considere că proprietarul a renunțat la el. Proprietarul identificat va primi o somație și va avea 15 zile pentru a-l îndepărta. Dacă nu poate fi identificat, autoritatea va afișa o înștiințare pe vehicul și va publica informațiile despre acesta, acordând același termen.

Dacă mașina este ridicată și nu este revendicată în termen de 60 de zile, cu achitarea cheltuielilor aferente, autoritatea locală va solicita instanței transmiterea acesteia în proprietatea localității. Transferul nu va fi automat, ci va necesita o hotărâre judecătorească definitivă. Documentul prevede și garanții pentru fostul proprietar: dacă automobilul este vândut, acesta va putea solicita, în termen de trei ani, diferența dintre prețul vânzării și cheltuielile suportate de autoritate.

Banii colectați din parcările publice cu plată vor fi folosiți cu prioritate pentru modernizarea și extinderea acestora, infrastructura rutieră locală, siguranța circulației, subvenționarea transportului public și sistemele inteligente de gestionare a traficului.

Pentru Chișinău și Bălți sunt prevăzute Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă. În planificarea zonelor noi și reorganizarea celor existente, prioritate vor avea mersul pe jos, bicicleta și transportul public, urmate de automobilul personal. Proiectul prevede și instituirea limitei de 30 km/h pe anumite sectoare, în special în apropierea instituțiilor de învățământ și în zonele cu trafic pietonal intens.

Nota informativă arată că parcul auto al Republicii Moldova a crescut de la circa 1,2 milioane de vehicule în 2023 la peste 1,35 milioane în prima jumătate a anului 2025. Datele din septembrie 2025 indicau peste 387 000 de vehicule înregistrate în Chișinău și peste 57.000 în Bălți.