Căpușele reprezintă o amenințare tot mai prezentă în sezonul cald, punând în pericol atât sănătatea oamenilor, cât și a animalelor. Aceste insecte mici, dar periculoase, pot transmite boli grave, precum boala Lyme, febra Q, encefalita de căpușă sau babesioza, iar numărul cazurilor este în creștere în Republica Moldova, transmite IPN.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, numai în 2024, peste 240 de persoane au fost diagnosticate cu boala Lyme. Printre pacienți se numără și 88 de copii, inclusiv sugari cu vârsta de până la doi ani. Boala este provocată de bacterii transmise prin înțepătura unei căpușe infectate, iar semnele pot apărea între 3 și 30 de zile după mușcătură. Cel mai cunoscut simptom este eritemul migrator – o leziune roșie care apare la locul înțepăturii, adesea însoțită de febră, dureri musculare și oboseală accentuată.

Pericolul nu este limitat la oameni. Și animalele de companie sau cele domestice pot fi afectate. Veterinarii atrag atenția că mușcăturile de căpușe pot cauza inflamații, febră, anemie, paralizii și, în cazuri grave, chiar moartea animalului. De aceea, este esențial ca proprietarii să verifice periodic blana animalelor, mai ales după plimbări prin zone cu iarbă înaltă sau vegetație deasă.

Condițiile meteo blânde din ultimii ani, lipsa dezinsecțiilor în spațiile publice și înmulțirea animalelor fără stăpân au favorizat răspândirea căpușelor pe tot parcursul anului. Specialiștii explică faptul că acești paraziți hematofagi se pot ascunde în tufișuri, sol, crăpături ale clădirilor sau pe firele de iarbă, de unde se atașează ușor de gazdă – fie ea om sau animal. O singură femelă poate depune peste 10 000 de ouă, iar ciclul lor biologic necesită trei gazde pe care să se hrănească în diferite stadii ale dezvoltării.

Căpușele preferă zonele umede și umbroase și pot rămâne pe gazdă fără a fi observate timp de mai multe ore.

„Pentru a reduce riscurile, autoritățile recomandă măsuri simple, dar esențiale: purtarea hainelor deschise la culoare, a încălțămintei închise, folosirea plaselor anti-insecte și a substanțelor repelente, evitarea contactului direct cu vegetația înaltă și inspectarea atentă a corpului și hainelor după ieșirile în natură. Animalele de companie trebuie pieptănate și verificate atent, iar în cazul descoperirii unei căpușe, extragerea trebuie făcută corect, cu o pensetă, fără a zdrobi insecta sau a folosi uleiuri ori căldură”, se menționează într-un comunicat de presă.

Specialiștii afirmă că înțepătura unei căpușe nu presupune automat o îmbolnăvire, dar simptomele nu trebuie ignorate. În cazul apariției semnelor de boală, este recomandat o consultare medicală cât mai rapidă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#capuse #intepaturi #recomadări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.