Orașul croat Dubrovnik, situat pe malul Mării Adriatice, este cea mai aglomerată destinație turistică, conform unei analize realizate de portalul Holidu, care a evaluat numărul de turiști raportat la numărul de rezidenți în fiecare locație. Conform datelor Holidu, Dubrovnik, cu o populație de 42.000 de locuitori, se remarcă printr-un impresionant raport de 27 de turiști pe fiecare rezident, scrie libertatea.ro.

Acest fenomen se datorează, cel mai probabil, popularității pe care orașul-port medieval a câștigat-o după ce a fost folosit ca locație pentru filmările serialului „Game of Thrones”. Chiar și la cinci ani de la încheierea serialului de televiziune, interesul pentru Dubrovnik rămâne constant.

Asociația de turism a orașului a declarat că lucrează la reglementarea numărului de vizitatori prin diferite inițiative. Pe locul al doilea se află insula greacă Rhodos, cu 115.000 de locuitori și un raport de 26 de turiști pe rezident.

Capitala Cretei, Heraklion, cu o populație de 140.000, se află pe locul patru, având 18 turiști per rezident, un număr ce ar putea crește semnificativ odată cu deschiderea noului aeroport, estimându-se că vor putea ateriza anual până la 18 milioane de turiști, față de cele 9 milioane actuale.

Pe locul trei, Veneția, cu 250.000 de locuitori, simbol al supraturismului, are un raport de 21 de turiști per locuitor, iar Florența, un alt oraș italian, se situează pe locul cinci, cu 14 turiști per rezident.

De asemenea, metropolele Lisabona și Porto din Portugalia se numără printre primele zece cele mai aglomerate destinații din Europa, fiecare având 11 turiști per locuitor.

Cele mai aglomerate 18 locuri de vacanță din Europa:

Dubrovnik, Croația, 27 de turiști per rezident
Rodos, Grecia , 26 de turiști per rezident
Veneția, Italia , 21 de turiști per rezident
Heraklion, Grecia, 18 turiști per rezident
Florența, Italia, 14 turiști per rezident
Reykjavik, Islanda , 12 turiști per rezident
Amsterdam, Olanda , 12 turiști per rezident
Lisabona, Portugalia , 11 turiști per rezident
Porto, Portugalia, 11 turişti per rezident
Dublin, Irlanda , 9 turiști per rezident
Atena, Grecia, 9 turişti per rezident
Paris, Franța , 7 turiști per rezident
Nisa, Franța, 7 turiști per rezident
Bruges, Belgia , 7 turiști per rezident
Praga , Republica Cehă, 6 turişti pe locuitor
Copenhaga, Danemarca, 5 turişti per rezident
Milano, Italia, 5 turişti pe locuitor
Edinburgh, Scoția 5 turişti per rezident.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#destinatii #Europa #vacanta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.