Maib, Veo Worldwide Moldova și Dyninno – cei mai apreciați angajatori din Republica Moldova. Află ce alte companii au intrat în clasamentul realizat de platforma wherewework.md

Maib, Veo Worldwide Moldova și Dyninno ocupă primele trei poziții în Top Angajatori wherewework Moldova 2025;
Maib urcă pe locul 1, de pe locul 3 în 2024;
Cegeka Moldova și Roslin intră pentru prima dată direct în top 10;
Pentru prima dată, topul include și clasamente pe industrii.

Chișinău – 18 noiembrie 2025: Maib, Veo Worldwide Moldova, Dyninno, Cegeka Moldova și Roslin sunt cele mai apreciate companii de către propriii angajați, potrivit Top Angajatori wherewework Moldova, un proiect wherewework.md, cea mai mare comunitate online a angajaților din Moldova și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Est.

Topul a fost realizat pe baza feedbackului oferit în mod anonim de angajați, în perioada 16 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2025. Clasamentul wherewework Moldova este singurul top bazat exclusiv pe opiniile angajatilor și nu pe percepția publică sau campaniile de imagine ale companiilor.

Poziția fiecărei companii în clasament a fost stabilită pe baza notei generale (70%) și a evaluărilor pentru cinci criterii suplimentare, fiecare cu o pondere de 6%, considerate esențiale de către angajați: oportunități de avansare, pachet salarial, echilibrul între viața profesională și cea personală, management, proceduri și valori organizaționale.

O noutate a ediției din acest an este faptul că, pentru prima dată în istoria clasamentului, rezultatele sunt disponibile și pe industrii. Acest lucru îi ajută pe angajați să compare mai ușor angajatorii de top din diferite sectoare și oferă un reper credibil pentru specialiștii în HR în evaluarea culturilor organizaționale.

În ediția din acest an, primele trei poziții sunt ocupate de aceleași companii ca în 2024: Maib, Veo Worldwide Moldova și Dyninno. Ascensiunea Maib pe primul loc reprezintă una dintre cele mai remarcabile evoluții. Dacă în 2024 banca se afla pe poziția a treia, anul acesta a reușit să urce în fruntea clasamentului, datorită aprecierilor constante ale angajaților pentru mediul de lucru, cultura internă, stabilitate, programele de dezvoltare profesională și atmosfera organizațională.

„Această recunoaștere confirmă că la Maib oamenii sunt în centrul a tot ceea ce facem. Locul I în topul wherewework Moldova reflectă angajamentul nostru continuu de a crea un mediu de lucru bazat pe o cultură a inovației, aprecierii și dezvoltării, un loc în care fiecare angajat se simte valoros, ascultat și motivat să crească. Cultura Maib este despre oameni, energie și dorința de a face lucrurile mai bine zi de zi. Vom continua să o dezvoltăm, astfel încât să atragem și să păstrăm cei mai buni profesioniști, să asigurăm un mediu de lucru conform celor mai bune practici, încurajând performanța, dezvoltarea personală și profesională a echipei Maib la toate nivelurile”, spune Svetlana Bodaci, Director Resurse Umane Maib.

În premieră pentru Top Angajatori wherewework Moldova, două companii noi intră direct în top 10: Cegeka Moldova, furnizor internațional de servicii IT și soluții software, și Roslin, companie specializată în dezvoltarea de software de management și servicii de call-center pentru industria transporturilor. Apariția lor în clasament subliniază evoluția pieței muncii și interesul tot mai mare al angajaților pentru organizațiile care investesc în dezvoltare profesională, tehnologii moderne și medii de lucru orientate spre performanță.

„Ca în fiecare an, topul Angajatori wherewework Moldova reflectă vocea reală a angajaților, nu imaginea proiectată de companii. Faptul că vedem o diversificare tot mai mare a industriilor prezente în clasament arată că tot mai multe companii, indiferent de domeniu sau mărime, investesc cu adevărat în experiența angajaților. Clasamentul din acest an arată o maturizare a pieței muncii, în care transparența, respectul față de oameni și echilibrul între viața profesională și cea personală devin criterii esențiale de performanță organizațională. Piața muncii din Moldova devine tot mai complexă și mai competitivă. Angajații nu mai caută doar un loc de muncă stabil, ci un mediu care îi respectă, îi dezvoltă și le oferă sens. Pentru companii, experiența pe care o oferă angajaților a devenit un diferențiator strategic”, declară Costin Tudor, CEO wherewework.

Topul celor mai apreciați 10 angajatori în Republica Moldova:

maib
Veo Worldwide Moldova
Dyninno
Cegeka Moldova
Roslin
Kaufland Moldova
Victoriabank
DRÄXLMAIER Group Moldova
METRO Moldova
Moldindconbank

Clasamentul wherewework Moldova pe industrii:

Bănci

maib
Victoriabank
Moldindconbank

BPO&Servicii

Veo Worldwide Moldova
Dyninno
Roslin

IT&C

Cegeka Moldova
Amdaris
Endava Moldova

Retail

Kaufland Moldova
METRO Moldova
Linella

Producție industrială

DRÄXLMAIER Group Moldova
Gebauer & Griller Moldova
SE Bordnetze Moldova

Telecomunicații

Orange Moldova
Moldcell
Moldtelecom

Topul general integral va fi disponibil pe wherewework.md.

Dacă vrei să-ți evaluezi și tu angajatorul în mod anonim, înregistrează-te pe wherewework.md și, în felul acesta, vei contribui la procesul de transparentizare și informare în piața muncii din Republica Moldova.

Despre wherewework.md:

wherewework.md face parte din rețeaua internațională wherewework, o platformă creată pentru a conecta într-un mod transparent și eficient angajații și angajatorii. Platforma oferă candidaților informații relevante despre angajatori și experiența de lucru în companii, iar organizațiilor le pune la dispoziție soluții pentru construirea brandului de angajator și pentru recrutare țintită.

Rețeaua de platforme wherewework este prezentă în 14 țări, alături de Republica Moldova, în România, Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria, Ucraina și Bulgaria, precum și în Algeria, Egipt, Maroc, Tunisia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Cu peste 5 milioane de utilizatori la nivel internațional, wherewework este una dintre cele mai mari platforme dedicate relației angajat-angajator din regiunile Europa Centrală și de Est (CEE) și Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA).

#angajati #MAIB #top

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.