Milionarii aleg din ce în ce mai mult să locuiască în Italia, Grecia și Elveția, în timp ce Marea Britanie, Germania și Franța pierd tot mai mulți rezidenți bogați, potrivit unui nou raport, informează știrileprotv.ro.

Migrația milionarilor se îndepărtează de vechile destinații dominante din Europa, în favoarea unor piețe considerate mai atractive fiscal și mai stabile.

Un nou studiu privind migrația persoanelor cu avere netă ridicată, realizat de Henley & Partners, companie globală de consultanță în investiții specializată în rezidență și cetățenie, arată o repoziționare clară a fluxurilor de avere în Europa.

Raportul indică o divizare tot mai vizibilă între statele care reușesc să atragă capital mobil și economiile mari ale continentului, care pierd treptat teren în retenția rezidenților bogați.

Raportul Henley Private Wealth Migration Report 2026 renunță la numărul clasic de milionari care se mută între țări și introduce un „Scor de competitivitate al mobilității averii”, calculat din 100 de puncte.

Scorul reflectă atractivitatea unei țări pentru persoanele bogate, pe baza unor factori precum fiscalitatea, statul de drept, calitatea vieții și stabilitatea politică.

Topul european al destinațiilor preferate de milionari

Cipru ocupă primul loc în clasamentul european, cu un scor de 73,5, urmat de Țările de Jos (72,8), Portugalia (72,5) și Italia (72,3). Elveția obține 70,8, iar Grecia 70,5.

Deși unele state mici conduc clasamentul, raportul subliniază că Italia, Grecia și Elveția rămân printre cele mai atractive destinații pentru migranții bogați.

Italia, a treia economie a Europei, este susținută de regimul de taxare fixă pentru noii rezidenți, de regimul favorabil al taxei de moștenire și de accesul la piața UE, Milano consolidându-și statutul de hub financiar.

Grecia este considerată unul dintre marii beneficiari ai schimbărilor din piața europeană de migrație investițională, după închiderea programului „golden visa” din Spania și retragerea Portugaliei din schema imobiliară.

Elveția continuă să atragă persoane cu averi mari datorită stabilității și rolului său de refugiu pentru capital în context geopolitic incert.

Economiile mari pierd teren în fața concurenței fiscale

La polul opus se află Germania, Norvegia, Marea Britanie și Franța, clasate ca piețe competitive, dar aflate sub presiune.

Marea Britanie este printre statele unde se observă cele mai clare semne de ieșire a capitalului. Cererile venite din partea persoanelor cu adresă în Regat au crescut cu 15% între 2024 și 2025.

În același timp, țara a coborât din poziția de piață secundară pentru clienții Henley în 2018 până constant în top 5 surse de clienți în prezent.

Schimbările sunt puse pe seama eliminării regimului „non-dom”, modificărilor fiscale privind moștenirile, închiderii programului de vize „Tier 1 Investor” și incertitudinii economice.

Tendințe similare sunt observate în Germania și Franța, unde interesul pentru relocare a crescut semnificativ în ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#destinatii #Europa #milionari

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.