Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

China construiește cel mai mare baraj din lume într-o zonă cu risc seismic: îngrijorări pentru milioane de oameni

21 Iun. 2026, 19:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
21 Iun. 2026, 19:32 // În Lume //  Ana Panaguța

În inima Himalayei, pe unul dintre cele mai spectaculoase și periculoase trasee ale unui fluviu asiatic, China ridică un sistem de baraje uriaș care ar putea rescrie echilibrul energetic al regiunii, tranmsite adevărul.ro.

Autoritățile de la Beijing au demarat, în iulie 2025, lucrările la un amplu proiect hidroenergetic pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, considerat deja unul dintre cele mai ambițioase planuri de infrastructură energetică din lume.

Investiția, estimată la până la 168 de miliarde de dolari, ar putea transforma zona într-un nod energetic global fără precedent. Proiectul, cunoscut sub numele de Motuo (sau Medog), este gândit ca un complex de baraje și infrastructuri hidrotehnice capabile să valorifice diferența uriașă de altitudine a râului.

Un megaproiect energetic de proporții istorice

Apa urmează să fie deviată printr-o rețea de tuneluri săpate în masivul Namcha Barwa, după care ar coborî aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri, generând energie electrică la scară record, scrie Live Scince.

Potrivit estimărilor, noul sistem ar putea produce în jur de 300 de terawați-oră anual, de aproximativ trei ori mai mult decât celebra hidrocentrală de la Barajul Celor Trei Defilee și chiar peste producția hidroenergetică anuală a unor state precum Statele Unite.

O zonă spectaculoasă, dar extrem de vulnerabilă

Zona aleasă pentru acest proiect este însă una extrem de dificilă. Râul Yarlung Tsangpo traversează unul dintre cele mai adânci canioane din lume înainte de a deveni Brahmaputra în India și Bangladesh, unde reprezintă o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de oameni.

Dincolo de dimensiunea impresionantă a proiectului, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor majore. Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă, iar cutremurele recente din zonă au ridicat semne de întrebare privind siguranța unor infrastructuri de asemenea amploare.

Avertismente privind riscurile naturale

Cercetătorii avertizează că excavările masive, tunelurile și acumulările de apă ar putea amplifica instabilitatea geologică într-o regiune deja vulnerabilă. În plus, topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, asociată schimbărilor climatice, ar putea crește riscul de inundații și alte dezastre naturale.

Impact asupra a milioane de oameni din aval

Impactul proiectului nu este doar ecologic, ci și geopolitic. Brahmaputra este esențială pentru agricultură, consumul de apă și echilibrul ecologic din India și Bangladesh, iar orice modificare a debitului sau a transportului de sedimente ar putea afecta direct milioane de oameni și fertilitatea terenurilor din aval.

Sedimentele aduse de fluviu joacă un rol crucial în menținerea solurilor agricole și în stabilitatea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai dens populate și vulnerabile regiuni ale lumii în fața creșterii nivelului mării.

Pe fondul acestor îngrijorări, proiectul este privit și ca un potențial instrument strategic, întrucât ar putea oferi Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse de apă ale Asiei.

Deși autoritățile chineze susțin că investiția va contribui la reducerea emisiilor și la tranziția către energie curată, criticii avertizează că efectele asupra mediului, siguranței regionale și comunităților din aval ar putea fi semnificativ mai mari decât beneficiile estimate în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!