Au prezentat acte cu indici de falsificare pentru a li se autoriza traversarea frontierei moldo-române, iar la scurt timp au fost audiați de oamenii legii. Vorbim despre șapte conaționali, documentați la sfârșitul săptămânii trecute în punctul de trecere Sculeni.

Potrivit informațiilor, pasagerul unei curse cu destinația Republica Franceză a prezentat pe lângă pașaportul de călătorie și o carte de identitate românească, care la prima vedere a trezit suspiciuni polițiștilor de frontieră. Verificată cu tehnica din dotare, s-a confirmat neveridicitatea documentului.

În context, bărbatul de 31 de ani a declarat că și-a perfectat actul prin intermediul unei persoane, pe care a cunoscut-o întâmplător la gara auto din Orhei, contra sumei de 200 de lei.

„Alți șase conaționali sunt cercetați pentru faptul că au prezentat teste PCR Covid-19 falsificate. Este vorba de trei bărbați și trei femei cu vârstele cuprinse între 25 și 45 de ani care erau călători ai aceleiași curse România- Moldova. La solicitarea polițiștilor de frontieră de a prezenta acte demonstrative pentru a fi scutiți de autoizolare, călătorii au prezentat aceste teste. În urma cercetărilor s-a stabilit că actele sunt neveridice, întrucât codurile QR nu conțin vreo informație despre posesori”, spune poliția.

Audiați, cei șase moldoveni au declarat că s-au prezentat la clinica medicală pentru a li se preleva probele necesare, doar că rezultatele testelor urma să le ridice unul dintre șoferii cursei.

Pe numele lor au fost inițiate cercetări penale pentru elucidarea circumstanțelor și atragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

#acte neveridice #calatori #frontieră #moldoveni

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.