Șapte studenți din Republica Moldova, care-și fac studiile în țară, au note bune și istorii de viață, au șansa să beneficieze de o bursă lunară din partea unor oameni care s-au avântat într-un proiect. Proiectul a primit o denumire recent – #AdoptaUnStudent. Pe lângă soții Anatol Untură și Lia Bejenaru, s-au alăturat Vitalie Palanciuc, Vadim Pistrinciuc, Angela Gldei, Corina Muntean, Ionela și Ruslan care și-au dorit să rămână în anonimat.

„Fiecare din mentori, a primit câte 3 candidați la bursă și istoriile lor. Unii deja au decis cui vor oferi bursa, alții încă sunt în proces. Prioritate au avut studenții din primii ani de facultate, din familii incomplete sau orfani și cu rezultate excelente la reușita de studii.

Avem niște istorii absolut fantastice, care te fac să plângi și să îți dai seama câtă suferință poate îndura un copil, dar și că nimic nu e imposibil dacă vrei cu adevărat să îți schmbi viața”, a anunțat Anatol Untură pe contul său de Facebook.

Amintim că Anatol Untură și Lia Bejenaru soții cunoscuți în domeniul afacerilor, originari din Republica Moldova, dar stabiliți în România de o perioadă îndelungată, au venit cu o inițiativă despre care au anunțat pe Facebook. Vor să ofere o bursă de 12 luni, în mărime de 3.000 de lei lunar, pentru un student care are rezultate bune și își dorește să rămână în țară. Pe rețeaua socială, au cerut ajutorul comunității de urmăritori pentru o recomandare. Mai târziu, s-au alăturat inițiativei și alți oameni cu inimă mare.

#Moldova #Studenti

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china