Singurul castel vinicol din Republica Moldova, care în 2024 a deschis primul şi deocamdată unicul hotel cu zero emisii din ţara noastră, este în continuă ascensiune şi dezvoltare. Castel Mimi a semnat un acord de sprijin financiar şi grant cu BERD şi Uniunea Europeană în Republica Moldova prin intermediul băncii moldoveneşti Moldova Agroindbank, pentru a dezvolta turismul vinicol din ţara noastră, se precizează într-un comunicat plasat pe site-ul oficial al BERD.

Datorită împrumutului în valoare de 25 de milioane de lei, la care BERD îşi asumă jumătate din riscul creditului, şi a grantului UE de până la 327 mii de euro, Castel Mimi, una dintre cele mai frumoase 15 vinării din lume, va construi un centru wellness modern la Bulboaca, într-o clădire cu două etaje. Astfel, investiţiile în sustenabilitate şi grija pentru mediu continuă la Castel Mimi, care este unul dintre promotorii afacerilor sustenabile şi durabile în Republica Moldova.

Acordul de finanțare a fost semnat în sala Bibliotecii Constantin Mimi, de către Directorul General al BERD pentru Ucraina şi Republica Moldova, Arvid Tuerkner; E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova; Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere al MAIB şi Adrian Trofim, Chief Executive Officer al Castel Mimi. Cu toţii au exprimat mari speranţe şi încrederea în această colaborare de extindere a Castel Mimi, care presupune dezvoltarea durabilă, rezilienţa economică, eficienţă energetică şi crearea locurilor de muncă.

„La Castel Mimi, investim în sustenabilitate cu accent pe viitor. Suntem recunoscători Uniunii Europene, BERD și MAIB pentru susținerea proiectelor noastre și sperăm că exemplul nostru va inspira și pe alții din Moldova și din regiune”, a declarat Adrian Trofim, CEO Castel Mimi.

„Această investiție exemplifică angajamentul Băncii de a sprijini economia și dezvoltarea durabilă, realizate printr-o creștere bazată pe patrimoniu. Castel Mimi dovedește că, având viziunea potrivită și un sprijin strategic, istoria și modernitatea pot coexista și prospera cu succes”, a declarat Arvid Tuerkner, Directorul General al BERD pentru Ucraina și Moldova.

„Investițiile în tehnologii climatice inovatoare vor îmbunătăți eficiența energetică, vor crește reziliența economică și climatică a Moldovei și vor crea noi locuri de muncă, ceea ce este deosebit de important pentru afaceri precum Castel Mimi. Uniunea Europeană este bucuroasă să sprijine pionierii în domeniu, care stabilesc un standard înalt pentru întregul sector”, a declarat E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Parteneriatul nostru cu Castel Mimi reflectă încrederea noastră în potențialul local și angajamentul nostru de a păstra patrimoniul cultural. Investițiile în infrastructură și practicile ecologice avansate, sunt pași concreți către un viitor durabil – unul pe care îl construim împreună”, a menționat Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere al MAIB.

Pe lângă sustenabilitate şi turism vinicol, Castel Mimi este vinăria de familie care pune accent pe tradiţii şi soiurile autohtone de struguri, pe care le cultivă şi promovează în cadrul concursurilor locale şi internaţionale, obţinând înalta apreciere a somelierilor mondiali. Castel Mimi este situat în localitatea Bulboaca, din raionul Anenii Noi, fiind înconjurat de 174 de hectare de viţă de vie, cultivate în localităţile din împrejurimi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#castel mimi #centru wellness

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.