Castel Mimi va construi un centru wellness, susţinut de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi UE

Singurul castel vinicol din Republica Moldova, care în 2024 a deschis primul şi deocamdată unicul hotel cu zero emisii din ţara noastră, este în continuă ascensiune şi dezvoltare. Castel Mimi a semnat un acord de sprijin financiar şi grant cu BERD şi Uniunea Europeană în Republica Moldova prin intermediul băncii moldoveneşti Moldova Agroindbank, pentru a dezvolta turismul vinicol din ţara noastră, se precizează într-un comunicat plasat pe site-ul oficial al BERD.

Datorită împrumutului în valoare de 25 de milioane de lei, la care BERD îşi asumă jumătate din riscul creditului, şi a grantului UE de până la 327 mii de euro, Castel Mimi, una dintre cele mai frumoase 15 vinării din lume, va construi un centru wellness modern la Bulboaca, într-o clădire cu două etaje. Astfel, investiţiile în sustenabilitate şi grija pentru mediu continuă la Castel Mimi, care este unul dintre promotorii afacerilor sustenabile şi durabile în Republica Moldova.

Acordul de finanțare a fost semnat în sala Bibliotecii Constantin Mimi, de către Directorul General al BERD pentru Ucraina şi Republica Moldova, Arvid Tuerkner; E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova; Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere al MAIB şi Adrian Trofim, Chief Executive Officer al Castel Mimi. Cu toţii au exprimat mari speranţe şi încrederea în această colaborare de extindere a Castel Mimi, care presupune dezvoltarea durabilă, rezilienţa economică, eficienţă energetică şi crearea locurilor de muncă.

„La Castel Mimi, investim în sustenabilitate cu accent pe viitor. Suntem recunoscători Uniunii Europene, BERD și MAIB pentru susținerea proiectelor noastre și sperăm că exemplul nostru va inspira și pe alții din Moldova și din regiune”, a declarat Adrian Trofim, CEO Castel Mimi.

„Această investiție exemplifică angajamentul Băncii de a sprijini economia și dezvoltarea durabilă, realizate printr-o creștere bazată pe patrimoniu. Castel Mimi dovedește că, având viziunea potrivită și un sprijin strategic, istoria și modernitatea pot coexista și prospera cu succes”, a declarat Arvid Tuerkner, Directorul General al BERD pentru Ucraina și Moldova.

„Investițiile în tehnologii climatice inovatoare vor îmbunătăți eficiența energetică, vor crește reziliența economică și climatică a Moldovei și vor crea noi locuri de muncă, ceea ce este deosebit de important pentru afaceri precum Castel Mimi. Uniunea Europeană este bucuroasă să sprijine pionierii în domeniu, care stabilesc un standard înalt pentru întregul sector”, a declarat E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Parteneriatul nostru cu Castel Mimi reflectă încrederea noastră în potențialul local și angajamentul nostru de a păstra patrimoniul cultural. Investițiile în infrastructură și practicile ecologice avansate, sunt pași concreți către un viitor durabil – unul pe care îl construim împreună”, a menționat Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere al MAIB.

Pe lângă sustenabilitate şi turism vinicol, Castel Mimi este vinăria de familie care pune accent pe tradiţii şi soiurile autohtone de struguri, pe care le cultivă şi promovează în cadrul concursurilor locale şi internaţionale, obţinând înalta apreciere a somelierilor mondiali. Castel Mimi este situat în localitatea Bulboaca, din raionul Anenii Noi, fiind înconjurat de 174 de hectare de viţă de vie, cultivate în localităţile din împrejurimi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru wellness #castel mimi

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”, scrie Newsmaker.md.

Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia, mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.

Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.

„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.

În cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la campionatul de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus.