Banca Națională a Moldovei (BNM) a organizat joi, 23 ianuarie curent, ceremonia de premiere a câștigătorilor concursului de design „Simbolul leului moldovenesc”, un proiect menit să contribuie la promovarea monedei naționale și la consolidarea identității sale vizuale.

„Banca Națională a Moldovei își reafirmă angajamentul de a sprijini inițiativele care promovează creativitatea, identitatea națională și implicarea comunității, mai ales a noii generații, în dezvoltarea elementelor vizuale ale monedei naționale”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în deschiderea evenimentului.

Șefa băncii centrale a felicitat participanții pentru implicare și inovație, subliniind importanța unui simbol distinctiv pentru leul moldovenesc.

„Prin acest concurs, am dorit să oferim o platformă prin care artiștii și tinerii designeri să poată contribui la crearea unui simbol pentru leul moldovenesc. Acest proiect reflectă nu doar talentul individual al participanților, ci și angajamentul lor față de patrimoniul cultural și identitatea națională”, a adăugat guvernatoarea BNM.

În cadrul evenimentului, Anca Dragu a înmânat premii celor trei câștigători ai concursului: Ilia Nichitov, Dmitri Voloșin și Sergiu Porombac – monedele comemorative de argint „Brandul de țară «Pomul vieții».

De asemenea, ceilalți participanți au fost distinși cu diplome de apreciere pentru contribuțiile lor valoroase, marcând astfel recunoașterea efortului și talentului artistic manifestat în cadrul competiției.

Evenimentul a inclus și prezentarea „De la concept la simbol: Procesul de design al monedei naționale și al monedelor comemorative și jubiliare”, susținută de Corneliu Crețu, șef al Direcției operațiuni cu numerar din cadrul BNM. Participanții au avut ocazia să afle detalii despre etapele de creare a designului monedelor, criteriile de selecție și importanța simbolurilor în consolidarea identității naționale.

Invitații au participat la un tur ghidat în sala de expoziții a Băncii Naționale a Moldovei, unde au descoperit colecția de monede comemorative și jubiliare emise de BNM. Această incursiune în istoria monetară a Moldovei a oferit o perspectivă amplă asupra evoluției și semnificației monedei naționale.

Concursul „Simbolul leului moldovenesc” s-a desfășurat între 29 noiembrie 2023 și 31 octombrie 2024 și a fost deschis profesioniștilor și studenților din domeniile designului grafic, artei plastice și ale specialităților conexe. Astfel, competiția le-a oferit tinerilor designeri oportunitatea de a-și exprima viziunea asupra simbolului leului moldovenesc, demonstrând unitate conceptuală și vizuală.

Câștigătorii au fost desemnați de o comisie formată din reprezentanți ai Băncii Naționale și experți independenți, printr-un proces de vot secret, în care identitatea autorilor proiectelor participante în competiție a rămas necunoscută pe parcursul evaluării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #castigatori #concurs #design #leul moldovenesc #simbol

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.