Compania germană BMW produce mașini de peste un secol și în tot acest interval popularitatea brandului a crescut exponențial. Succesul se datorează și angajaților, iar compania își atrage cei mai buni profesioniști cu salarii competitive.

Bavarian Motor Works (BMW) este o companie cu tradiție în Germania. Primele vehicule au fost fabricate la München în 1916. După câteva suișuri și coborâșuri, BMW este acum unul dintre cei mai căutați producători de automobile din lume. Angajații de la BMW au fost întotdeauna mulțumiți de locul lor de muncă, pentru că în Germania este cunoscut faptul că aici salariile sunt bune.

Tehnicienii primesc un salariu mediu brut anual de 36.400 de euro, iar muncitorii calificați, 42.100 de euro. Dezvoltatorii de software și inginerii câștigă între 77.200 și 88.900 de euro pe an, iar șefii de echipă încasează anual în jur de 114.500 de euro. Însă managerii de top care lucrează la BMW au salarii mult mai mari, de câteva milioane de euro pe an.

Oricine își caută un loc de muncă la producătorul de mașini bavarez se poate aștepta la un salariu mediu brut cuprins între 2.399 și 5.819 euro pe lună. Cu aceste salarii, BMW se situează peste media din industrie.

Dar angajații primesc în mod regulat și un bonus de performanță de aproximativ 14%. Contractul colectiv prevede, de asemenea, și primă de concediu în valoare de 69% dintr-un salariu lunar. Prin urmare, angajații BMW primesc, de fapt, 13,7 salarii lunare pe an. Iar acestea pot fi completate cu un bonus de profit.

În 2019, acest bonus a fost cuprins între 9.175 și 15.700 de euro.

#BMW #bonus #salarii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.