Salariul mediu al moldovenilor este de 16 100 de lei, valoare medie prognozată de Guvern pentru anul curent, în timp ce salariul minim este de 5500 de lei. Acesta se aplică pentru un program complet de muncă de 169 de ore și echivalează cu 32,54 lei pe oră.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ultimul trimestru al anului trecut, câștigul salarial mediu lunar brut a ajuns la 15 024 de lei, în creștere cu 12,1% față de aceeași perioadă a anului 2023. Inflația a redus din puterea de cumpărare, creșterea salarială reală fiind de 5,9%.

„Cei mai bine plătiți angajați sunt cei din domeniul informațiilor și comunicațiilor, cu un salariu mediu de peste 36 de mii de lei. Urmează salariații din sectorul financiar, care câștigă în jur de 28 de mii de lei, și angajații din energie, cu peste 24 de mii de lei pe lună. La polul opus se află angajații din turism și alimentație publică, care au primit sub 10 mii de lei lunar, dar și cei din agricultură și cultură, care ridicau la finele anului trecut puțin peste 10 mii de lei”, informează un comunicat de presă.

Diferențele dintre mediul urban și cel rural continuă să fie semnificative. Locuitorii orașelor au avut cu peste 2500 de lei mai mult pe lună decât cei de la sate. În mediul urban, veniturile vin în principal din salarii, în timp ce în rural se bazează mai mult pe agricultură și bani trimiși de peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNS #moldoveni #salariu

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.