Potrivit datelor BNM în anul 2023 volumul investițiilor străine directe în Republica Moldova s-a majorat cu 11,9% faţă de situaţia de la sfârșitul anului 2022.

Datele oficiale mai arată că 86% dintre investițiile străine provin din Uniunea Europeană.

Cât de atractivă este Republica Moldova din punct de vedere investițional în condițiile în care se află la hotarul unui război? Care sunt sectoarele în care se fac cele mai mari investiții? Care sunt provocările cu care se confruntă investitorii străini?

La aceste și alte întrebări aflăm răspunsurile în timpul emisiunii Rezoomat. De asemenea, în timpul emisiunii vom afla care este mandatul Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională. Invitata moderatoarei Ileana Pîrgaru este șefa Agenției de Investiții, Natalia Bejan.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE, implementat de Institut pentru politici europene (Germania) , IPIS și IPRE, cu suportul Ministerului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Emisiunea va fi difuzată miercuri, 29 mai, ora 20:00, la RLIVE TV și pe platformele www.realitatea.md, www.rlive.md. RLIVE TV este în lista Must Carry, obligatorie pentru toate rețelele de cablu și IPTV. RliveTV dispune de 84% acoperire în toată țara.

#Agenția de Investiții #emisiune #Ileana Pîrgaru #Natalia Bejan #rezoomat

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.