Estimările cele mai pesimiste privind creșterea temperaturilor până la finalul acestui secol au fost revizuite, după ce măsurile de combatere a schimbărilor climatice încep să dea rezultate. Unii dintre cei mai importanți climatologi consideră acum că o creștere a temperaturii globale cu 4,5 grade Celsius până în 2100, estimată anterior în scenariile pesimiste, nu mai este plauzibilă, scrie Euronews, citată de Antena 3 CNN.

Ei au redus limita superioară a celui mai grav scenariu la 3,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Scăderea puternică a costurilor pentru energia solară și eoliană face tot mai improbabil un viitor dominat de combustibili fosili, iar politicile climatice contribuie la reducerea emisiilor. În prezent, acestea se află sub nivelurile luate în calcul în vechile scenarii extreme.

Noile modele vin din cadrul Scenario Model Intercomparison Project, cunoscut ca ScenarioMIP, un proiect care realizează proiecții climatice pe baza unor scenarii diferite privind emisiile viitoare și schimbările de utilizare a terenurilor. Coordonate de un comitet internațional format din climatologi de top, concluziile acestuia vor fi folosite în viitoarele evaluări ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice al ONU, IPCC.

Totuși, chiar și scenariile pesimiste revizuite rămân departe de limita maximă de 2 grade Celsius convenită de state prin Acordul de la Paris din 2015 și ar avea în continuare consecințe dezastruoase pentru planetă.

Oamenii de știință au analizat mai multe scenarii pentru a estima cele mai bune și cele mai grave evoluții posibile ale încălzirii globale până în anul 2100. Ei au luat în calcul factori precum populația viitoare a lumii, consumul de energie, sursele de energie, investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în reducerea efectelor acestora, politicile climatice și nivelul de cooperare dintre state.

Cele mai pesimiste scenarii descriu o lume în care politicile climatice și măsurile de reducere a emisiilor sunt slăbite sau abandonate, iar utilizarea combustibililor fosili crește, împreună cu tehnologii și stiluri de viață care consumă multe resurse și multă energie.

Folosirea intensă a combustibililor fosili ar depăși rezervele cunoscute în prezent, ceea ce ar însemna că ar trebui exploatate zăcăminte încă nedescoperite, cu ajutorul unor tehnologii viitoare care ar face posibilă extracția lor.

Modelele presupun, de asemenea, că scăderea costurilor energiei regenerabile, observată în ultimul deceniu, s-ar putea opri. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă mineralele necesare pentru panouri solare, turbine eoliene și baterii pentru mașini electrice devin rare sau sunt afectate de dispute comerciale.

Lipsa cooperării în combaterea problemelor globale de mediu, inclusiv dezvoltarea insuficientă a tehnologiilor cu emisii reduse, ar putea agrava situația.

Creșterea economică puternică, competiția regională, revenirea naționalismului, preocupările legate de competitivitate și securitate, precum și conflictele regionale ar putea determina statele să acorde prioritate problemelor interne sau regionale în detrimentul combaterii schimbărilor climatice. Un studiu privind aceste proiecții avertizează că acest lucru ar putea duce la prăbușirea politicilor climatice internaționale și naționale.

În cele mai grave scenarii, creșterea bruscă a emisiilor ar provoca schimbări ireversibile în componentele lente ale sistemului climatic al Pământului, precum adâncurile oceanelor, calotele glaciare și ghețarii, care joacă un rol esențial în reglarea climei globale.

Deși acest scenariu este considerat puțin probabil, efectele sale ar fi catastrofale.

Noi simulări ale sistemului terestru, care vor include și efectele reacțiilor în lanț din ciclul carbonului, urmează să fie realizate în acest an. Rezultatele lor ar putea modifica aceste proiecții.

Raportul include și scenarii mai moderate. Acestea merg de la emisii ridicate până la mijlocul secolului, urmate de reduceri rapide, până la politici climatice mai puternice, prin care lumea ar ajunge cât mai repede la emisii nete zero. Scopul ar fi limitarea depășirii, considerată acum „inevitabilă”, a pragului preferat de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris. Modelele merg până în anul 2500.

Dacă politicile climatice actuale continuă neschimbate, estimările preliminare indică o creștere a temperaturii de aproximativ 2,5 grade Celsius. Dacă măsurile de reducere a emisiilor sunt amânate, dar lumea reușește totuși să ajungă la emisii nete zero până la sfârșitul secolului, modelele arată că încălzirea ar putea ajunge la 2 grade Celsius.

Chiar și scenariile cu emisii reduse ar putea bloca schimbări catastrofale ale nivelului mărilor și ale calotelor glaciare, ireversibile la scara vieții umane. Depășirea temporară a pragului de 1,5 grade Celsius, chiar dacă ulterior ar fi corectată, ar putea provoca daune de durată unor ecosisteme vitale, precum recifele de corali și pădurile tropicale.

Scenariile anterioare, dezvoltate la mijlocul anilor 2010, foloseau date reale privind emisiile până în 2015. Noile modele extind aceste date până în 2023 și surprind mai bine modul în care sistemele Pământului reacționează la încălzire, de exemplu cât dioxid de carbon absorb oceanele și pădurile pe măsură ce temperaturile cresc.