Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Cât de mult va costa războiul din Ucraina? Analiză CNN: Efectele se vor simți în țările aflate în curs de dezvoltare

29 Apr. 2022, 08:53
 // Categoria: Politica // Autor:  Redacția Realitatea
29 Apr. 2022, 08:53 // Politica //  Redacția Realitatea

Epicentrul vicios al războiului din Ucraina se află acum în orașele bombardate din est și sud. Dar rezonanța conflictului se extinde într-un mod care va lăsa neatinși puțini oameni de pe Pământ, de la orașele mici din America până la zone întinse din Africa afectată de sărăcie, potrivit unei analize CNN.

Multe războaie, de la Primul Război Mondial până la conflictul din Irak, la început au părut să se termine repede cu un scurt șoc violent. Dar aceste predicții au fost adesea contrazise, conflictele degenerând în războaie prelungite cu efecte de domino care au  provocat efecte politice, economice și umanitare importante mult dincolo de granițele luptelor.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei urmează acest model. După ce a început în urmă cu două luni cu previziunile unui blitzkrieg care va duce la ocuparea Kievului, previziunile arată acum că războiul va dura săptămâni și luni, dacă nu mai mult.

Consecințele unui război care durează atât de mult sunt grave. Având în vedere atacul brutal al armatei președintelui rus Vladimir Putin asupra civililor, prelungirea războiului va însemna mult mai mulți morți ucraineni și aproape inevitabil mai multe atrocități și crime de război. Va exista un pericol mereu prezent ca războiul să se răspândească și să provoace o conflagrație mai largă, atât din punct de vedere militar, cât și să degenereze într-o confruntare tot mai mare asupra exporturilor de energie ale Rusiei, de care Europa are mare nevoie.

De fiecare dată când două puteri nucleare la fel de mari precum Rusia și SUA sunt angajate chiar și într-un conflict indirect, așa cum este cazul acum, dat fiind sprijinul masiv de arme și bani al Washingtonului pentru Ucraina, rămâne o posibilitate de izbucnire a unei confruntări directe, potrivit digi24.ro.

Iar, un război mai lung înseamnă mai multă incertitudine pentru liderii occidentali.

Insecuritatea alimentară globală este probabil să se înrăutățească din cauza unei recolte ucrainene afectate masiv de război, generând astfel un potențial de destabilizare prețului la alimente, care va produce tulburările în întreaga lume.

Războiul pornit de Putin în Ucraina va costa, de asemenea, oamenii din SUA care se luptă deja cu inflația, cu creșterea prețului la alimente și costurile ridicate ale combustibilului, ceea ce ar putea reprezenta probleme politice uriașe pentru președintele Joe Biden într-un an electoral cu mize pentru viitoarea majoritate din Congresul american.

De ce războiul va dura

Există un motiv principal pentru care războiul din Ucraina se va prelungi. Tabloul strategic din Ucraina, cu țara departe de înfrângere și cu invadatorul încă neînvins, înseamnă că niciuna dintre părți nu are un stimulent înflăcărat să urmărească calea diplomatică urgentă pentru a pune capăt războiului.

Ucraina nu are încredere în Putin, în urma invaziei sale neprovocate, care era menită să-i zdrobească independența și identitatea națională. Eroismul armatei ucrainene, suplimentat de rezistența civilă, precum și fluxul accelerat al armelor ofensive occidentale venite în sprijinul autorităților de la Kiev încurajează speranța că ar putea Ucraina să iasă victorioasă din acest război.

Între timp, Putin nu și-a atins încă niciunul dintre obiectivele sale, iar cel mai clar argument este retragerea umilitoare de la periferia Kievului. În ciuda pierderilor imense de trupe și echipamente de luptă, generalii săi și-au propus noi obiective de război pentru ca trupele lor. Printre acestea se numără confiscarea întregii coaste de sud a Ucrainei, pentru a întrerupe accesul ucrainenilor la Marea Neagră.

Statele Unite au recunoscut aceste evoluții printr-o schimbare de strategie prezentată săptămâna aceasta, care este menită să conducă la slăbi Rusia atât de mult încât să nu mai poată amenința Europa.

Dar Ucraina se teme de o lărgire a câmpului de luptă. Oficialii au avertizat cu privire la un posibil nou front în sud-vest, de-a lungul graniței cu Republica Moldova, care implică enclava pro-rusă din Transnistria.

Și amenințarea unui război energetic total care ar putea declanșa o recesiune și dificultăți grave în Europa, care să ducă la efecte secundare în SUA, a devenit mai probabilă miercuri, când Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria, două state membre NATO, care au fost înainte de ‘89 sub influența Uniunii Sovietice.

Toată lumea suferă din cauza unui război mai lung

Rezultatul principal al unui război mai lung, unul care a prezentat deja unele dintre cele mai grave atrocități din Europa de la epoca nazistă încoace, va însemna în mod tragic că mult mai mulți ucraineni vor fi uciși sau forțați să plece din casele lor. Dar privarea și amenințarea la adresa vieții nu vor fi limitate în granițele țării.

Semnele că războiul va continua luni de zile vor agrava valurile de șocuri economice din ce în ce mai grave. Banca Mondială, de exemplu, a avertizat că conflictul a provocat deja cea mai gravă creștere a prețurilor mărfurilor din ultimii 50 de ani. În SUA, asta înseamnă facturi de alimente mai scumpe pentru americani și probleme politice pentru administrația de la Casa Albă.

Dar este mai mari efecte ale războiului pornit de Rusia în lumea se vor simți în țările aflate în curs de dezvoltare. Creșterea prețurilor cerealelor în țările afectate de sărăcie și alimentația deja precară reprezintă o problemă de viață și de moarte pentru sute de milioane de oameni.

Semnele rapide ale amprentei tot mai mari a războiului ucrainean au devenit tot mai evidente miercuri și au produs mult zgomot și temeri privind riscul unei conflagrații nucleare , după ce Vladimir Putin a avertizat cu un „răspuns fulgerător și rapid”, dacă „cineva din exterior va dori să intervină în Ucraina”. Liderul de la Kremlin a spus că va folosi „toate instrumentele” în cazul în care va exista vreo intervenție din partea cuiva care să reprezinte o „amenințare strategică” pentru Rusia în războiul din Ucraina.

Retorica înspăimântătoare a lui Putin poate fi un semn că Rusia simte presiune, deoarece obiectivele sale pentru invazie nu au fost îndeplinite și sunt sub așteptări. Dar cuvintele retorica liderului rus reprezintă o îngrijorare a pericolului constant al unei escaladări a conflictului, mai ales că SUA testează liniile roșii ale Rusiei prin livrările de armament în Ucraina.

La Washington și Moscova există acum o recunoaștere comună că acest război este mult mai mult decât unul purtat în granițele Ucrainei și poate reprezenta deschiderea către o luptă geopolitică prelungită și mai largă.

„Dacă Rusia scapă fără costuri, atunci așa va merge așa-numita ordine internațională, iar dacă se va întâmpla asta, atunci intrăm într-o eră de instabilitate serios crescută”, a declarat pentru CNN președintele șefilor de stat major din SUA, generalul Mark Milley.

De asemenea, conducerea Rusiei apreciază dimensiunile mai largi ale acestui conflict, care a distrus certitudinile lumii post-Război Rece și a transformat țara lor într-un paria internațional.

„Acum suntem în război cu întreaga lume”, a spus generalul rus Rustam Minnekaev într-o declarație come citată de Financial Times.

Ce va însemna un război mai lung pentru americani

Dacă președintelui Biden îi reușește scopul principal de a preveni un conflict direct dezastruos între cele două superputeri cu cele mai puternice armate nucleare, impactul în SUA al unui război mai lung în Ucraina va fi în principal economic și politic.

Va afecta profund viețile americanilor și propriile perspective politice ale lui Biden, nu doar într-un an electoral care poate să aducă pierderi grele pentru democrați, ci și în perioada premergătoare posibilei sale curse electorale pentru realegere, în 2024.

Avertismentul Băncii Mondiale cu privire la prețurile mărfurilor trebuie să fi alarmat Casa Albă și a subliniat faptul că Ucraina era cel mai rău loc pentru izbucnirea unui război într-o perioadă de prețuri deja ridicate la alimente și energie. Asta pentru că Rusia, care se confruntă acum cu sancțiuni zdrobitoare impuse de Occident, este un exportator major de gaze naturale, petrol și cărbune. Ucraina, denumită și „coșul Europei”, este o sursă cheie de grâu și porumb. Probabila întrerupere a recoltei sale din acest an ar putea fi un dezastru.

Având în vedere că inflația este deja la cele mai înalte niveluri din anii 1980, Biden este acuzat de oponenții politici că a gestionat incorect economia americană, în ciuda unei redresări generale puternice post-pandemice și a cifrelor istorice ale creării de locuri de muncă.

Biden încearcă acum o strategie prin care dă vina pe război pentru inflația ridicată, numind-o „creșterea prețurilor lui Putin”, chiar dacă prețurile mari au precedat invazia. Este puțin probabil ca o astfel de nuanță să supraviețuiască realității brutale a campaniei electorale, în care republicanii adoptă deja un mesaj simplu despre creșterea facturilor la alimente. Acest mesaj însă le-ar putea da ocazia democraților să lege partidul republican de extremismul fostului președinte Donald Trump.

Războiul l-ar putea răni și pe Biden dincolo de impactul său economic. Președintele a unit alianța occidentală în spatele unui efort de pedepsire și izolare a lui Putin și a restabilit o reputație bună pentru Casa albă, după retragerea din Afganistan de anul trecut.

Însă sondajele recente au sugerat că războiul este departe de a fi un câștigător politic pentru președintele american, chiar dacă el și-a ținut cuvântul de a ține soldații americani departe de luptă. Întorsătura șocantă a evenimentelor din Europa reprezintă o reamintire a faptului că cele mai bune planuri ale președinților sunt întotdeauna răsturnate.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 18:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
11 Nov. 2026, 18:52 // Slider //  Vlada Ciorici

Negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA de la Abu Dhabi, care urmăresc încheierea războiului din Ucraina, s-au terminat după a doua zi.

Partea americană a spus că a observat „unele deschideri”, însă nimic nu indică un progres decisiv spre încheierea războiului început de invazia Rusiei, care durează de aproape cinci ani.

Davyd Arahamia, membru al echipei de negociere a Ucrainei, a declarat că această rundă de discuții, prima de după februarie, „a fost una dintre cele mai grele”.

„Cred că rușii au venit cu directive foarte stricte, așa că a fost extrem de dificil să detensionăm discuția”, a spus el. A adăugat totuși că simte „un impuls bun” și a cerut ca următoarea rundă de discuții să fie organizată cât mai curând.

Atât Moscova, cât și Kievul au confirmat că se pregătește un schimb amplu de prizonieri de război, care ar putea avea loc în curând.

După discuții s-a anunțat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, vor merge joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor pleca la Dublin, unde vor discuta cu Volodimir Zelenski.

Această rundă de negocieri a fost prezentată ca fiind axată pe „arhitectura de securitate” a Europei.

Pentru Kiev, asta ar putea însemna garanții că aliații îi vor sări în ajutor dacă Ucraina va fi atacată din nou, chiar dacă țara nu este membră NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru Moscova, aranjamentul de securitate ar include probabil o limitare a influenței NATO în estul Europei. Extinderea alianței spre est a fost mereu una dintre principalele griji ale Kremlinului.

La începutul săptămânii, Kushner a spus că SUA speră să „creeze un nou cadru” de securitate între Ucraina, Rusia și Europa, care să poată „asigura o pace durabilă”. Negociatorul Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că lumea are nevoie de un sistem de securitate „nou” și „corect”.

Ucraina și Europa se tem de mult timp că actuala administrație americană nu mai este la fel de implicată în securitatea Europei și că a devenit mai îngăduitoare cu Kremlinul.

La Abu Dhabi au fost prezenți și reprezentanți ai Marii Britanii, ai NATO și ai mai multor state UE, care s-au întâlnit cu negociatorii americani și ucraineni. Kremlinul, cu care UE nu comunică oficial, a spus însă că delegația sa nu a avut niciun contact cu aceștia.

Moscova a privit cu dispreț implicarea europenilor, deși aceștia susțin de mult că trebuie să aibă un rol central în orice aranjament de după război pe continentul lor.

Mulți europeni, mai ales din estul continentului, consideră că securitatea lor depinde de cea a Ucrainei. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat miercuri că acordurile nu pot fi puse în aplicare „dacă membrii NATO nu ajung la un consens”.

Kushner a spus că SUA vor ca europenii să se implice și că includerea lor „în format” va fi pe agenda discuțiilor sale cu Putin.

Există dezacorduri și privind ordinea pașilor. Europenii și Kievul vor mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre noul cadru de securitate. Kremlinul insistă ca luptele să înceteze abia după ce se ajunge la un acord.