Aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele terestre reprezintă, pe lângă o decizie istorică, un moment de referință cu un impact semnificativ asupra economiei naționale și protecției mediului. „Aderarea României la Schengen nu este doar un reper politic, ci și o victorie pentru sustenabilitate și eficiență economică. Prin reducerea consumului inutil de combustibil și a emisiilor, facem progrese concrete către un viitor mai eficient pentru industria transporturilor”, a declarat Răzvan Nica, CEO Carbon Tool.

Înainte de aderare, camioanele de marfă înregistrau întârzieri considerabile la granițe, acumulând aproximativ 23,5 milioane de ore de așteptare anual, conform unui studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Potrivit evaluărilor realizate de Carbon Tool, o platformă avansată destinată calculării și reducerii amprentei de carbon, aceste întârzieri au condus la:

• Consumul inutil de 35 de milioane de litri de motorină – suficient pentru a alimenta peste 700.000 de mașini timp de o lună.

• Aproape 95.000 de tone de emisii de CO₂ anual, o cantitate care ar necesita peste 1,5 milioane de copaci pentru a fi absorbită.

Economiile realizate, în valoare de 53 milioane de euro anual, sunt echivalente cu combustibilul necesar pentru 100.000 de călătorii dus-întors între București și Timișoara sau cu compensarea emisiilor unui oraș de dimensiunea Clujului timp de o săptămână.

Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, România beneficiază de avantaje semnificative:

• Costuri operaționale reduse – Economiile pentru transportatori sunt echivalente cu bugetul anual de combustibil al unui oraș mic.

• Eficiență logistică sporită – Timpul mai scurt de livrare reduce presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și consolidează încrederea partenerilor comerciali internaționali.

• Contribuție directă la sustenabilitate – Reducerea emisiilor de CO₂ și minimizarea consumului de resurse reprezintă un pas important către un sistem logistic mai ecologic.

Conform Studiului UNTRR, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria sunt înregistrate anual circa 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România excluzând tranzitul.

Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variau între minim 30 minute si 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționau forțat 23,5 milioane ore/an. La frontiera României cu Bulgaria, timpii de așteptare pentru transportatorii români erau de 20-30 de ore uzual și pot ajunge chiar până la 3 zile de așteptare. Aceste întârzieri nu doar că au afectat industria, ci penalizează întreaga economie a României.

Un exemplu concret: doar din timpii de așteptare petrecuți la frontierele interne UE ale României cu Bulgaria și Ungaria (adică zeci de ore la cozi kilometrice pentru fiecare camion din România) industria a pierdut aproximativ 2,55 miliarde de euro, iar în 2022 pierderile au fost de 2,41 miliarde de euro. Aceste pierderi nu reflectă doar costurile suplimentare ale transportatorilor rutieri, ci și veniturile potențiale pierdute din cauza timpilor extrem de mari de așteptare.

În principalele puncte de frontieră trec până la 1000 camioane pe zi/sens Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat pentru care uniunea transportatorilor a estimat câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționării în coloane, poluare inutilă și contrară obiectivelor ambițioase UE legate de decarbonizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Romania #Schengen

Situația financiară a producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile se agravează, iar lipsa unor soluții din partea autorităților îi constrânge pe unii dintre aceștia să recurgă la măsuri extreme pentru limitarea pierderilor financiare, scrie bani.md

Potrivit reprezentanților sectorului, începând de luni, 16 noiembrie 2026, producătorii vizați intenționează să sisteze temporar generarea și livrarea energiei electrice în rețea, întrucât noile reguli de decontare a dezechilibrelor generează costuri pe care aceștia nu le mai pot suporta în condițiile actuale ale pieței.

Această măsură nu reprezintă o decizie comercială voluntară, ci este determinată de riscurile financiare majore cu care se confruntă întreprinderile, inclusiv pericolul incapacității de a-și onora obligațiile contractuale și de rambursare a creditelor bancare contractate pentru realizarea investițiilor.

ANRE amână liberalizarea pentru consumatori, dar menține obligațiile financiare pentru producători

Pe de o parte, ANRE recunoaște oficial că piața energiei electrice din Republica Moldova nu întrunește încă toate condițiile necesare pentru o liberalizare predictibilă și eficientă. Autoritatea invocă gradul ridicat de concentrare a pieței, lichiditatea redusă pe piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI), dezvoltarea insuficientă a piețelor serviciilor de sistem și de echilibrare, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare și a resurselor de flexibilitate.

În consecință, prin decizia din 10 noiembrie 2026, ANRE a amânat până la 1 iulie 2027 trecerea obligatorie la procurarea energiei electrice în condițiile pieței libere pentru anumite categorii de consumatori noncasnici.

Pe de altă parte, în cazul producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile, ANRE menține aplicarea, începând cu 1 iulie 2026, a noilor reguli de decontare a dezechilibrelor, care presupun asumarea unor riscuri și costuri financiare considerabile, deși exact aceleași deficiențe structurale ale pieței limitează posibilitățile producătorilor de a-și corecta pozițiile comerciale și de a gestiona aceste riscuri.

Se impune, astfel, o întrebare legitimă: dacă piața nu este suficient de matură pentru a permite liberalizarea în condiții concurențiale pentru anumite categorii de consumatori, din ce considerente se consideră că aceasta oferă condiții adecvate pentru asumarea integrală a riscurilor de dezechilibru de către producătorii de energie regenerabilă?

Producătorii consideră că o abordare echilibrată ar presupune acordarea unei perioade tranzitorii similare, până la 1 iulie 2027, în care să poată fi dezvoltate mecanismele de tranzacționare, concurența pe piața serviciilor de echilibrare și capacitățile de stocare necesare.

Expunerea financiară a depășit într-o singură lună nivelul cumulat al precedentelor șase luni

Datele prezentate de cele cinci părți responsabile pentru echilibrare (PRE) indică, pentru luna iulie 2026, o expunere financiară netă negativă agregată de 60,24 milioane de lei, fără TVA, comparativ cu 58,81 milioane de lei în întreaga perioadă ianuarie–iunie 2026.

Astfel, într-o singură lună, expunerea financiară netă negativă a depășit nivelul cumulat al precedentelor șase luni.

La nivelul PRE-urilor, cea mai mare expunere financiară negativă a fost înregistrată de Navitas Energy, în valoare de 42,74 milioane de lei. Este important de precizat că portofoliul acestui PRE include nu doar producători de energie electrică din surse regenerabile, ci și întreprinderi reglementate, precum Premier Energy Distribution SA, Premier Energy SRL și RED Nord SA.

Alte expuneri financiare negative au fost raportate de Videsec&Co, în valoare de 8,93 milioane de lei, Alectrona Energy, de aproape 9 milioane de lei, și Trade Energo Plus, de 5,68 milioane de lei. În schimb, ML Energy Group a înregistrat un sold pozitiv de 6,11 milioane de lei.

Este esențial de menționat că valorile expunerilor financiare diferă semnificativ de la un PRE la altul și trebuie analizate ținând cont de componența și dimensiunea portofoliului fiecăruia, respectiv de numărul și profilul participanților asociați, precum și de volumele de consum și de producere gestionate.

Prin urmare, nivelul expunerii financiare nu reflectă exclusiv impactul prețurilor de dezechilibru asupra producătorilor de energie regenerabilă, ci și volumul și structura portofoliului fiecărui PRE. Totodată, aceste valori reprezintă solduri nete rezultate din decontare și nu trebuie confundate cu sumele efectiv achitate sau cu pierderile individuale ale producătorilor.

Producătorii solicită intervenția urgentă a Guvernului

În urma discuțiilor cu reprezentanții Guvernului, Ministerului Energiei și ANRE, producătorii au solicitat instituirea unui regim tranzitoriu până la 1 iulie 2027, aplicarea temporară a formulei de calcul utilizate înainte de 1 iulie 2026 și regularizarea decontărilor pentru lunile deja calculate.

Reprezentanții sectorului subliniază că nu contestă necesitatea responsabilizării participanților la piață și nici obiectivul liberalizării sectorului energetic. Aceștia solicită însă ca implementarea noilor obligații să fie corelată cu gradul real de dezvoltare a pieței și cu existența unor instrumente comerciale eficiente pentru gestionarea dezechilibrelor.

În lipsa unor măsuri urgente, sistarea livrărilor de energie electrică de către producătorii locali ar putea reduce disponibilitatea producției autohtone, într-un moment în care Republica Moldova urmărește consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri.

Paradoxul este că, în timp ce statul promovează investițiile în energie regenerabilă și stocare pentru consolidarea independenței energetice, condițiile actuale de funcționare a pieței riscă să determine producătorii care au investit deja milioane de euro să-și sisteze activitatea pentru a evita acumularea unor pierderi financiare suplimentare.