Aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele terestre reprezintă, pe lângă o decizie istorică, un moment de referință cu un impact semnificativ asupra economiei naționale și protecției mediului. „Aderarea României la Schengen nu este doar un reper politic, ci și o victorie pentru sustenabilitate și eficiență economică. Prin reducerea consumului inutil de combustibil și a emisiilor, facem progrese concrete către un viitor mai eficient pentru industria transporturilor”, a declarat Răzvan Nica, CEO Carbon Tool.

Înainte de aderare, camioanele de marfă înregistrau întârzieri considerabile la granițe, acumulând aproximativ 23,5 milioane de ore de așteptare anual, conform unui studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Potrivit evaluărilor realizate de Carbon Tool, o platformă avansată destinată calculării și reducerii amprentei de carbon, aceste întârzieri au condus la:

• Consumul inutil de 35 de milioane de litri de motorină – suficient pentru a alimenta peste 700.000 de mașini timp de o lună.

• Aproape 95.000 de tone de emisii de CO₂ anual, o cantitate care ar necesita peste 1,5 milioane de copaci pentru a fi absorbită.

Economiile realizate, în valoare de 53 milioane de euro anual, sunt echivalente cu combustibilul necesar pentru 100.000 de călătorii dus-întors între București și Timișoara sau cu compensarea emisiilor unui oraș de dimensiunea Clujului timp de o săptămână.

Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, România beneficiază de avantaje semnificative:

• Costuri operaționale reduse – Economiile pentru transportatori sunt echivalente cu bugetul anual de combustibil al unui oraș mic.

• Eficiență logistică sporită – Timpul mai scurt de livrare reduce presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și consolidează încrederea partenerilor comerciali internaționali.

• Contribuție directă la sustenabilitate – Reducerea emisiilor de CO₂ și minimizarea consumului de resurse reprezintă un pas important către un sistem logistic mai ecologic.

Conform Studiului UNTRR, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria sunt înregistrate anual circa 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România excluzând tranzitul.

Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variau între minim 30 minute si 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționau forțat 23,5 milioane ore/an. La frontiera României cu Bulgaria, timpii de așteptare pentru transportatorii români erau de 20-30 de ore uzual și pot ajunge chiar până la 3 zile de așteptare. Aceste întârzieri nu doar că au afectat industria, ci penalizează întreaga economie a României.

Un exemplu concret: doar din timpii de așteptare petrecuți la frontierele interne UE ale României cu Bulgaria și Ungaria (adică zeci de ore la cozi kilometrice pentru fiecare camion din România) industria a pierdut aproximativ 2,55 miliarde de euro, iar în 2022 pierderile au fost de 2,41 miliarde de euro. Aceste pierderi nu reflectă doar costurile suplimentare ale transportatorilor rutieri, ci și veniturile potențiale pierdute din cauza timpilor extrem de mari de așteptare.

În principalele puncte de frontieră trec până la 1000 camioane pe zi/sens Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat pentru care uniunea transportatorilor a estimat câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționării în coloane, poluare inutilă și contrară obiectivelor ambițioase UE legate de decarbonizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Romania #Schengen

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.