Aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele terestre reprezintă, pe lângă o decizie istorică, un moment de referință cu un impact semnificativ asupra economiei naționale și protecției mediului. „Aderarea României la Schengen nu este doar un reper politic, ci și o victorie pentru sustenabilitate și eficiență economică. Prin reducerea consumului inutil de combustibil și a emisiilor, facem progrese concrete către un viitor mai eficient pentru industria transporturilor”, a declarat Răzvan Nica, CEO Carbon Tool.
Înainte de aderare, camioanele de marfă înregistrau întârzieri considerabile la granițe, acumulând aproximativ 23,5 milioane de ore de așteptare anual, conform unui studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Potrivit evaluărilor realizate de Carbon Tool, o platformă avansată destinată calculării și reducerii amprentei de carbon, aceste întârzieri au condus la:
• Consumul inutil de 35 de milioane de litri de motorină – suficient pentru a alimenta peste 700.000 de mașini timp de o lună.
• Aproape 95.000 de tone de emisii de CO₂ anual, o cantitate care ar necesita peste 1,5 milioane de copaci pentru a fi absorbită.
Economiile realizate, în valoare de 53 milioane de euro anual, sunt echivalente cu combustibilul necesar pentru 100.000 de călătorii dus-întors între București și Timișoara sau cu compensarea emisiilor unui oraș de dimensiunea Clujului timp de o săptămână.
Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, România beneficiază de avantaje semnificative:
• Costuri operaționale reduse – Economiile pentru transportatori sunt echivalente cu bugetul anual de combustibil al unui oraș mic.
• Eficiență logistică sporită – Timpul mai scurt de livrare reduce presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și consolidează încrederea partenerilor comerciali internaționali.
• Contribuție directă la sustenabilitate – Reducerea emisiilor de CO₂ și minimizarea consumului de resurse reprezintă un pas important către un sistem logistic mai ecologic.
Conform Studiului UNTRR, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria sunt înregistrate anual circa 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România excluzând tranzitul.
Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variau între minim 30 minute si 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționau forțat 23,5 milioane ore/an. La frontiera României cu Bulgaria, timpii de așteptare pentru transportatorii români erau de 20-30 de ore uzual și pot ajunge chiar până la 3 zile de așteptare. Aceste întârzieri nu doar că au afectat industria, ci penalizează întreaga economie a României.
Un exemplu concret: doar din timpii de așteptare petrecuți la frontierele interne UE ale României cu Bulgaria și Ungaria (adică zeci de ore la cozi kilometrice pentru fiecare camion din România) industria a pierdut aproximativ 2,55 miliarde de euro, iar în 2022 pierderile au fost de 2,41 miliarde de euro. Aceste pierderi nu reflectă doar costurile suplimentare ale transportatorilor rutieri, ci și veniturile potențiale pierdute din cauza timpilor extrem de mari de așteptare.
În principalele puncte de frontieră trec până la 1000 camioane pe zi/sens Nădlac, Borș, Giurgiu, Calafat pentru care uniunea transportatorilor a estimat câteva zeci de mii de tone de emisii datorate exclusiv staționării în coloane, poluare inutilă și contrară obiectivelor ambițioase UE legate de decarbonizare.
