România și Bulgaria aderă total la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, a anunțat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, joi, 12 decembrie curent, pe rețeaua X.

„S-a făcut. E hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări cetățenilor din ambele țări care au muncit din greu și îndelung pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a scris Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, pe X.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spaţiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci ţări ale UE – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – şi s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania şi Franţa, unde s-au semnat Acordul Schengen şi Convenţia Schengen în 1985 şi, respectiv, în 1990.

Apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne înseamnă că ţările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice, şi efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigraţiei, tot mai multe ţări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare.

În prezent, spaţiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane, şi include 27 de ţări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).

La 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit cea de a 27-a ţară membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen.

România și Bulgaria așteaptă joi decizia finală privind aderarea totală la Schengen

#Bulgaria #Romania #Schengen

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.