Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

DOC Fosta membră CSP, Olesea Vîrlan, care a dat peste cap concursul pentru șefia PG, a obținut indemnizația râvnită

12 Dec. 2024, 11:10
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
12 Dec. 2024, 11:10 // Societate //  Realitatea.md

Instanța de judecată a admis parțial acțiunea depusă de fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSM), Olesea Vîrlan, care a dat peste cap concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, transmite Anticorupție.md.

Sursa citată scrie că Vîrlan a acționat în judecată Procuratura Generală (PG) după ce nu i-a fost achitată indemnizația de concediere în cuantumul pe care îl consideră corect. Ex-procurora a depus o cerere în contencios administrativ, solicitând anularea punctului 4 din ordinul procurorului general interimar, Ion Munteanu, și achitarea indemnizației la plecare în baza unui alt algoritm. Conform calculelor aproximative, suma ar fi una cu cinci zerouri.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de Olesea Vîrlan în data de 18 martie, la două săptămâni după ce și-a prezentat demisia. Ex-procurora a contestat ordinul procurorului general interimar, Ion Munteanu, în partea ce ține de achitarea indemnizațiilor la plecare.

Anticorupție.md scrie că potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Olesea Vîrlan a ridicat un salariu de aproape 300 de mii de lei și o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă de peste 12 mii de lei. Un calcul simplu matematic ne arată că ex-procurora a beneficiat de o retribuție lunară de aproximativ 25 de mii de lei. Dacă înmulțim suma la numărul de ani – 18, lucrați în procuratură, obținem cifra de 450 de mii de lei. Astfel, cu aproximație am putea spune că suma indemnizației pe care a pretinde Olesea Vîrlan ar constitui aproximativ 225 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul lunii martie, Olesea Vîrlan și-a dat demisia din funcția de membru CSP, iar ulterior și din cea de procuror, după ce a recunoscut că a greșit atunci când i-a acodat cel mai mic punctaj candidatului Ion Muntean la funcția de procuror general. Greșeala sa a dus la anularea concursului pentru selectarea candidatului pentru funcția de șef al Procuraturii Generale.

Ulterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a prezentat rezultatele investigației pe care a condus-o.

„Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al CSP, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General”, se menționa într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție (PA).

Totuși, în urma investigației, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere, fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, un proces contravențional în data de 10 aprilie 2024.

Contravenția de abuz de putere se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!