Instanța de judecată a admis parțial acțiunea depusă de fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSM), Olesea Vîrlan, care a dat peste cap concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, transmite Anticorupție.md.

Sursa citată scrie că Vîrlan a acționat în judecată Procuratura Generală (PG) după ce nu i-a fost achitată indemnizația de concediere în cuantumul pe care îl consideră corect. Ex-procurora a depus o cerere în contencios administrativ, solicitând anularea punctului 4 din ordinul procurorului general interimar, Ion Munteanu, și achitarea indemnizației la plecare în baza unui alt algoritm. Conform calculelor aproximative, suma ar fi una cu cinci zerouri.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de Olesea Vîrlan în data de 18 martie, la două săptămâni după ce și-a prezentat demisia. Ex-procurora a contestat ordinul procurorului general interimar, Ion Munteanu, în partea ce ține de achitarea indemnizațiilor la plecare.

Anticorupție.md scrie că potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Olesea Vîrlan a ridicat un salariu de aproape 300 de mii de lei și o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă de peste 12 mii de lei. Un calcul simplu matematic ne arată că ex-procurora a beneficiat de o retribuție lunară de aproximativ 25 de mii de lei. Dacă înmulțim suma la numărul de ani – 18, lucrați în procuratură, obținem cifra de 450 de mii de lei. Astfel, cu aproximație am putea spune că suma indemnizației pe care a pretinde Olesea Vîrlan ar constitui aproximativ 225 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul lunii martie, Olesea Vîrlan și-a dat demisia din funcția de membru CSP, iar ulterior și din cea de procuror, după ce a recunoscut că a greșit atunci când i-a acodat cel mai mic punctaj candidatului Ion Muntean la funcția de procuror general. Greșeala sa a dus la anularea concursului pentru selectarea candidatului pentru funcția de șef al Procuraturii Generale.

Ulterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a prezentat rezultatele investigației pe care a condus-o.

„Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al CSP, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General”, se menționa într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție (PA).

Totuși, în urma investigației, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere, fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, un proces contravențional în data de 10 aprilie 2024.

Contravenția de abuz de putere se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

#CSP #insttanta de judecata #Olesea Vîrlan

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.