La mai bine de două săptămâni de la catastrofa feroviară care a ucis 57 de persoane, Grecia se află joi în mare măsură paralizată de o grevă generală alimentată de furie care nu se diminuează, în special în rândul tinerilor. După un miting mare cu 40.000 de oameni la Atena pe 8 martie, sunt planificate alte demonstraţii în toată ţara, scrie AFP.

La apelul sindicatelor din sectorul public dar şi, pentru prima dată, a celor din sectorul privat, zeci de mii de oameni trebuie să iasă din nou în stradă cu riscul unor noi violenţe între anumiţi manifestanţi şi poliţie.

Grecia ar trebui să fie în mare măsură paralizată, în special transportul. Toate navele care leagă continentul de insule vor rămâne andocate. Traficul aerian va fi serios perturbat, avioanele companiei naţionale Aegean Airlines vor rămâne la sol. Traficul feroviar ar trebui să se reia treptat de după 22 martie, potrivit ministrului Transporturilor.

Multe şcoli vor fi, de asemenea, închise, în timp ce elevii, în prima linie a acestui val de proteste nemaivăzute din anii crizei financiare, au plănuit şi ei să protesteze. La Atena, unul dintre mitinguri este aşteptat spre prânz, în Piaţa Syntagma, pe esplanada din faţa Parlamentului.

De la coliziunea frontală dintre un tren de pasageri care leagă Atena de Salonic (nord) şi un convoi de mărfuri în seara zilei de 28 februarie, grecii au ieşit în masă în stradă pentru a-şi exprima furia şi neîncrederea faţă de guvernul condus de conservatorul Kyriakos Mitsotakis.

În „apogeul” protestului din 8 martie, aproximativ 65.000 de oameni s-au adunat pe străzi în toată Grecia. Dincolo de dezastrul feroviar care a zguduit ţara, grecii îşi plâng sătui de deteriorarea serviciilor publice într-o ţară afectată de anii de criză şi de planurile de austeritate impuse de creditorii săi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru că dacă accidentul feroviar Tempé, din centrul ţării, a fost pus pe seama unei erori a şefului de gară, acesta a fost cauzat şi de starea degradată a reţelei feroviare şi de întârzierile mari în modernizare, în special semnalizare, potrivit primele elemente ale anchetei. Grecii cer responsabilitate de la liderii lor acuzaţi de neglijenţă. La manifestaţii, cererile pentru demisia guvernului au fost reluate, pe măsură ce alegerile generale se profilează până în vară.

Lovit după dezastru, prim-ministrul a încercat să răspundă indignării unei populaţii care şi-a pierdut în mare măsură încrederea în instituţii de la criza din 2008-2018.

El a promis „transparenţă deplină” în ancheta în curs şi a cerut în mod repetat iertare de la familiile victimelor. Această mişcare de furie este deosebit de puternică în rândul tinerilor şi studenţilor, în contextul în care multe victime erau studenţi şi se întorceau la Salonic, un mare oraş universitar, după un weekend lung.

Ei mărşăluiesc strigând „Asasinilor” şi având pancarte cu cuvintele „Sună-mă când ajungi”, un mesaj al unei mame către copilul ei care a devenit sloganul acestui protest. Mulţi tineri simt că au fost sacrificaţi de măsurile drastice de economisire din anii de criză.

Şomajul în rândul tinerilor de 20-24 de ani se menţine la un nivel ridicat, la 27,6% în trimestrul trei al anului 2022. În demonstraţii, „sloganurile nu sunt noi. Grecia îşi mănâncă copiii”, a declarat cotidianul liberal Kathimerini în editorialul său de duminică.

„Dar vârsta acestui val de proteste este clară. Predomină generaţia falimentară şi marcată de pandemie, elevii, studenţii şi tinerii”.

Referindu-se la aceşti tineri „furioşi”, ziarul de stânga Efsyn a tras duminică mai mult sau mai puţin aceeaşi concluzie: „sunt copleşiţi de falimentul economic” al Greciei, victime ale „violenţei unui sistem care le spulberă visele” şi le reduce drepturile.

#accident tren #Grecia #greva

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.