Însă, în epoca modernă, când tot mai multe persoane sunt preocupate de numărul de calorii pe care îl consumă, se ridică întrebarea: este mămăliga o alternativă mai sănătoasă la pâine?

Câte calorii are mămăliga pe 100 de grame

Conținutul caloric al mămăligii variază în funcție de modul de preparare și de cantitatea de mălai folosită. În general, mămăliga simplă, fără adaosuri precum unt sau smântână, conține între 60 și 70 de calorii la 100 de grame. Aceasta se datorează faptului că mălaiul, ingredientul principal al mămăligii, este relativ scăzut în calorii comparativ cu alte cereale.

De exemplu, 100 de grame de mălai uscat au aproximativ 350 de calorii, dar în procesul de preparare, mălaiul este fiert într-o cantitate mare de apă, ceea ce reduce densitatea calorică a mămăligii rezultate. Pe lângă faptul că este mai sățioasă datorită volumului mare, mămăliga are și un indice glicemic mai scăzut decât pâinea albă, ceea ce o face o alegere mai bună pentru controlul glicemiei.

Dacă însă adăugăm unt, smântână sau brânzeturi grase, conținutul caloric crește semnificativ. O porție de mămăligă cu unt poate ajunge la 120-150 de calorii la 100 de grame.

Câte calorii are pâinea

Pâinea, un aliment de bază în multe culturi, variază în conținut caloric în funcție de tipul de făină folosită:

Pâinea albă: conține în jur de 258 de calorii la 100 de grame. Este mai puțin sățioasă decât alte tipuri de pâine, având un indice glicemic ridicat.
Pâinea integrală: conține aproximativ 246 de calorii la 100 de grame. Datorită conținutului de fibre, este mai sănătoasă decât pâinea albă și ajută la menținerea senzației de sațietate.
Pâinea de secară: este mai densă și mai bogată în nutrienți, având aproximativ 317 calorii la 100 de grame. Este recomandată pentru diete datorită conținutului său mare de fibre.

În medie, o felie de pâine cântărește aproximativ 25 de grame, ceea ce înseamnă un aport caloric de 60-80 de calorii pe felie, în funcție de tipul de pâine ales, spune Healthline.

Mămăliga sau pâinea: care îngrașă mai puțin?

Comparând cele două alimente, mămăliga are un avantaj clar în ceea ce privește conținutul caloric. La aceeași greutate, mămăliga are de aproape patru ori mai puține calorii decât pâinea albă. Acest lucru o face o alegere ideală pentru cei care doresc să reducă aportul caloric fără a renunța la gust.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, pâinea, mai ales cea integrală sau de secară, are un conținut mai ridicat de fibre și proteine, ceea ce o face o sursă bună de energie pentru perioade mai lungi.

Trebuie menționat însă că ambele alimente pot contribui la creșterea în greutate dacă sunt consumate în exces. În cazul mămăligii, de exemplu, asocierile cu brânzeturi grase, smântână sau carne prăjită pot adăuga un număr considerabil de calorii. În schimb, pâinea, mai ales cea albă, este adesea consumată în cantități mari, ceea ce crește riscul unui aport caloric ridicat.

Cum să incluzi mămăliga sau pâinea într-o dietă echilibrată

Pentru a beneficia de avantajele fiecăruia dintre aceste alimente, este important să le consumi cu moderație:

Mămăliga: Optează pentru o porție mică (100-150 de grame) și combin-o cu alimente sănătoase, cum ar fi legumele la grătar sau carnea slabă.
Pâinea: Alege variantele integrale sau de secară și limitează consumul la 1-2 felii pe masă.

În concluzie, mămăliga este o opțiune mai puțin calorică decât pâinea și poate fi un aliat în menținerea greutății corporale. Cu toate acestea, alegerea între cele două alimente ar trebui să țină cont de nevoile nutriționale individuale și de preferințele personale. Consumul moderat, alături de alimente sănătoase, este cheia unei diete echilibrate.

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.