Simona Halepa dezvăluit recent că, după ce a revenit în circuitul WTA, a încercat să revină pe locul din clasament în care se afla înainte de suspendare, dar mai multe jucătoare de tenis rivale s-au opus. După câteva ore, aceasta a transmis un nou mesaj.

Simona Halep se află acum pe locul 879 în clasamentul WTA, cu doar 27 de puncte. Consiliul Jucătoarelor i-a blocat revenirea în top, după suspendarea pentru dopaj, înainte de acel moment ea aflându-se pe locul 7 în ierarhia mondială, scrie digi24.

La o zi după ce Halep a dezvăluit lista rivalelor sale care i-au refuzat revenirea, jucătoarea a postat un story pe Instagram cu ceea ce pare a fi un mesaj pentru acestea: „Oamenii slabi, sunt răzbunători… Oamenii puternici, sunt iertători…”

Numele celor care fac parte din Consiliul Jucătoarelor a fost postat tot printr-un story pe Instagram. Acestea sunt: Victoria Azarenka (20 WTA), Caroline Garcia (48 WTA), Madison Keys (21 WTA), Jessica Pegula (7 WTA), Donna Vekic (19 WTA), Daria Saville (106 WTA), Gabriela Dabrowski (3 WTA la dublu), Aleksandra Krunic (67 WTA la dublu).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în primăvara anului 2024, Simona Halep a revenit pe teren. Halep fusese suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, pe 12 septembrie 2023, de către Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA). Sportiva a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi a fost suspendată patru ani pentru dopaj. A cerut despăgubiri mai mari de 10 milioane de dolari de la Quantum Nutrition.

#clasament #Simona Halep #sportiva #Tenis

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.