Chișinăul nu are date exacte despre numărul cetățenilor Republicii Moldova aflați în Rusia. O estimare a unor instituții de stat din Federația Rusă, de acum câțiva ani, indica aproximativ 78 de mii de persoane. Declarațiile au fost făcute de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, la ediția din 8 aprilie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. Potrivit oficialului, o evidență clară în acest sens a fost participarea la vot a moldovenilor aflați în Rusia. „Ori cei care spun că în Moscova sunt nu știu câte sute de mii sau jumate de milion, dar la vot au venit doar 4 mii… acest lucru ar trebui, cel puțin, să ridice anumite semne de întrebare”, a adăugat Popșoi, transmite NewsMaker.md.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat câți cetățeni ai Republicii Moldova sunt în Federația Rusă. Popșoi a spus că autoritățile nu au date exacte în acest sens, însă o estimare a unor instituții de stat din Federația Rusă, de acum câțiva ani, indica aproximativ 78 de mii de persoane. „Este o cifră care poate părea prea conservatoare pentru unii”, a adăugat ministrul, menționând în acest sens inclusiv „exodul cetățenilor noștri, și înainte de începerea războiului”, din cauza oportunităților economice.

Potrivit lui Popșoi, Chișinăul vede aceste cifre „inclusiv prin cetățenii noștri din Federația Rusă care revin acasă și cei care pleacă în diverse țări ale Uniunii Europene”.

„Noi vedem că ei încep să fie luați la evidență consulară în țările membre ale Uniunii Europene și nu doar. Dar, în același timp, ei încă nu pot fi radiați de la evidența consulară din Federația Rusă, pentru că trebuie să treacă o anumită perioadă de timp și, până la urmă, datele nu pot fi exacte. Dar e cert că cetățenii noștri din Federația Rusă nu-și doresc să se expună riscului enorm, pentru că am văzut în nenumărate rânduri încercări și chiar rezultate în acest sens, când autoritățile Federației Ruse recrutează migranți, cetățeni inclusiv ai altor state, cărora sunt gata să le dea cetățenia doar pentru a-i înrola și a-i trimite pe front. Și atunci cetățenii noștri înțeleg foarte bine aceste riscuri și, atât din perspectivă economică, lucrurile s-au înrăutățit, dar din perspectiva de securitate – cu atât mai mult. Și atunci acest număr scade, cu adevărat, dramatic”, a adăugat ministrul.

Popșoi a menționat că o evidență clară în acest sens este participarea la vot. „Să ne aducem aminte că, din cele 10 mii de buletine care au fost oferite la cele două secții de vot, s-a utilizat ceva mai mult de 4 mii. Deci, inclusiv acest factor este cât se poate de grăitor. Ori cei care spun că în Moscova sunt nu știu câte sute de mii sau jumate de milion, dar la vot au venit doar 4 mii… acest lucru ar trebui, cel puțin, să ridice anumite semne de întrebare. Dar răspunsul este simplu: cetățenii noștri au plecat și continuă să plece, și acest lucru e de înțeles”, a conchis oficialul.

Potrivit datelor Ministerului de Externe de la Chișinău din 2021, 354,2 mii de cetățeni ai Republicii Moldova se aflau la acel moment în Rusia. De cealaltă parte, conform datelor oficiale ale autorităților ruse la acea perioadă, 190 mii.

Conform mai multor studii, după invazia rusă în Ucraina, numărul cetățenilor moldoveni din Rusia a scăzut semnificativ și nu depășea, în 2024, 150.000–200.000. În august 2024, Dorin Recean, la acel moment premier al Republicii Moldova, a declarat că, potrivit estimărilor neoficiale, în Rusia au mai rămas maximum 200.000 de cetățeni moldoveni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetățeni #Moldova #Russia

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.