În prezent peste 2,9 miliarde de oameni nu au acces la internet. În mare parte sunt femei din țările în curs de dezvoltare. Acest lucru este discutat în materialul Politico.

Datele publicate anul trecut de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), agenția Națiunilor Unite pentru tehnologia informației și comunicațiilor, au arătat în mod clar creșterea globală a utilizării internetului. În 2021, numărul estimat de persoane care au folosit internetul a crescut la 4,9 miliarde (de la 4,1 miliarde în 2019), informează unian.net.

În ciuda progreselor înregistrate în extinderea accesului la Internet și la serviciile mobile, mai mult de o treime din populația lumii și multe companii rămân fără acces la Internet.

Din cele aproape 3 miliarde de oameni care sunt încă offline, se estimează că 96% trăiesc în țări în curs de dezvoltare.

Mai puțin de 25% din populația de acolo utilizează în prezent internetul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeile sunt deosebit de marginalizate: aproximativ patru din cinci din țările cel mai puțin dezvoltate sunt încă offline.

Deși numărul de persoane online a crescut, este posibil ca sute de milioane dintre ei să nu folosească Internetul des. Ei se confruntă cu probleme precum partajarea dispozitivelor, viteza scăzută a conexiunii, întreruperile internetului. Aceste restricții pot afecta grav cât de productive sunt online și pot face decalajul de conectivitate chiar mai mare decât arată cifrele oficiale.

Mulți dintre cei care sunt izolați digital se confruntă cu acces limitat la educație și sărăcie pe tot parcursul vieții.

Și există multe bariere în calea conectării la comunicațiile mobile și la internet. Aceasta este disponibilitatea rețelei, a dispozitivelor, lipsa de înțelegere a beneficiilor utilizării acesteia și lipsa de conținut în limbile pe care acești oameni le folosesc.

Astăzi, lumea vede accesul la internet ca o necesitate, la egalitate cu locuința, mâncarea, apa curată și electricitatea. În urmă cu zece ani, Finlanda a făcut din banda largă un drept legal. Și ONU în 2011 a numit-o o nevoie globală, subliniind nevoia de a reduce decalajul digital și conectivitatea.

Importanța telecomunicațiilor este recunoscută în rapoartele ITU și UNESCO care evidențiază nevoia de bandă largă pentru a atinge Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU din 2015.

#comunicatii.#internet #offline #saracie

Sezonul de vânătoare 2026–2027 începe sâmbătă, 15 august. Printre speciile care pot fi vânate se numără prepelița, guguștiucul, becațina comună, lișița, porumbelul gulerat, gâsca de vară și mai multe specii de rațe.

Pentru fiecare specie sunt stabilite perioade și limite diferite. De exemplu, într-o zi pot fi vânate cel mult zece prepelițe, nouă porumbei gulerat și guguștiuci, șapte rațe mari, cinci becaține și lișițe, trei gâște de vară și câte un exemplar de rață pestriță sau rață cârâitoare.

La prepeliță și guguștiuc, sezonul se încheie în data de 15 octombrie. Pentru becațină, lișiță și porumbel gulerat, vânătoarea este permisă până pe 31 decembrie, iar pentru gâsca de vară și mai multe specii de rațe, până la 15 ianuarie.

Unele specii pot fi vânate doar din toamnă. Sezonul la fazan începeva începe la 1 octombrie, la sturz-de-iarnă, gârliță mare, rață mică și sitar de pădure – în data de 15 octombrie, iar la iepurele de câmp la 15 noiembrie.

În același timp, vânătorii trebuie să țină cont de regulile speciale aplicabile în zona de frontieră. Vânătoarea este interzisă la mai puțin de 1 000 de metri de linia frontierei de stat și la mai puțin de 200 de metri de localități.

Pentru desfășurarea legală a activității sunt necesare fișa de recoltare, permisul de vânătoare, avizul Poliției de Frontieră pentru activitățile din zona de frontieră și permisul de armă. Arma trebuie transportată descărcată și în toc atunci când vânătorul se deplasează spre sau de la locul vânătorii.

Poliția de Frontieră le recomandă vânătorilor să verifice înainte de plecare speciile autorizate, perioadele de vânătoare și cotele de recoltare.