Cazul lui Marin Pavalescu, soldatul homosexual, preluat de către presa din România: „Stereotipuri de peste Prut”...

Stereotipurile de peste Prut și Armata Republicii Moldova

Armata Republicii Moldova numără un personal activ de aproximativ 5.100 de persoane.

Ministerul Apărării a adoptat în iulie 2020 Regulamentul cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen. Iar asta înseamnă că, formal, există instrumentele pentru a lupta cu discriminarea și hărțuirea.

Vadim Vieru, avocat la ONG-ul Promo-LEX din Chișinău, spune că pentru a aplica aceste instrumente este nevoie de foarte multă educație cu întreg personalul forțelor de apărare.

„În condițiile în care țara noastră este foarte afectată de stereotipuri, aceste instrumente de prevenire nu-și au eficiența”, remarcă avocatul Vieru, care mai spune că acest caz demonstrează că armata reflectă societatea, că acolo „sunt aceiași oameni, care vin din popor”.

De altfel, Republica Moldova se află pe locul 38 din 49 de țări europene în ceea ce privește drepturile comunității LGBTQ, potrivit Hărții Curcubeului, unul din cele mai importante rapoarte anuale din domeniu, realizat de organizația ILGA-Europe, conform Rainbow Europe.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, un tânăr pe nume Marin venea cu acuzații către militarii din armată, spunând că a fost hărțuit după ce s-a aflat despre faptul că este gay. În acest context, tânărul spunea că nu se va mai întoarce în armată după concediu, chiar dacă poate fi cercetat penal pentru dezertare.

Totul ar fi pornit după ce tânărul a împrumutat telefonul unui șef să vorbească cu iubitul său, fără a ști că telefonul dat înregistrează discuțiile. Convorbirea a fost ascultată, iar informația despre homosexualitatea tânărului a fost făcută publică în anturajul soldaților.

Scandalul din jurul cazului a luat amploare după ce reprezentantul Ministerului Apărării, Petru Corciun a cerut probatoriu prin care într-adevăr Marin Pavelescu este homosexual. Militarul a cerut certificat medical sau imagine intime cu acesta.

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.