Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în cooperare cu GIZ Bonn, a organizat evenimentul de networking „Partnering in Business with Germany (PG) – Partnership Programme for Business Cooperation with the Republic of Moldova”, dedicat promovării cooperării economice dintre Republica Moldova și Germania, schimbului de experiență și valorificării istoriilor de succes ale absolvenților Programului.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai GIZ, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, absolvenți ai Programului, antreprenori, experți și reprezentanți ai comunității de afaceri, interesați de consolidarea relațiilor economice moldo-germane.

În deschiderea evenimentului, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a adresat un mesaj de salut participanților și partenerilor, subliniind importanța cooperării de lungă durată dintre Republica Moldova și Germania în domenii esențiale precum formarea managerială, educația profesională, învățământul dual, promovarea exporturilor, transferul de know-how și dezvoltarea rețelelor de afaceri.

„Mini-expoziția dedicată istoriilor de succes ale absolvenților Programului este mai mult decât o inaugurare simbolică. Ea reflectă ceea ce poate realiza o cooperare pe termen lung atunci când cunoașterea, încrederea și oportunitățile se îmbină. Fiecare companie prezentată demonstrează că investiția în oameni, competențe și parteneriate generează transformare economică reală și dezvoltare durabilă”, a menționat Președintele CCI a RM.

Programul „Partnering in Business with Germany”, finanțat de Ministerul Federal pentru Economie și Energie al Germaniei, reprezintă unul dintre exemplele emblematice ale cooperării moldo-germane. Lansat în Republica Moldova în anul 2008, Programul a oferit, începând cu anul 2009, oportunități de dezvoltare profesională pentru peste 460 de manageri și antreprenori moldoveni din diverse sectoare ale economiei. Participanții au beneficiat de instruiri, schimburi profesionale, vizite la companii germane și oportunități de stabilire a unor parteneriate durabile cu mediul de afaceri din Germania.

În cadrul evenimentului, Oleg Bivol, Secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, a subliniat importanța Programului pentru dezvoltarea competențelor manageriale și pentru creșterea competitivității întreprinderilor autohtone.

„În calitate de autoritate, considerăm că Programul dedicat managerilor reprezintă un instrument esențial pentru a asigura că mediul de afaceri autohton este susținut de profesioniști cu un nivel înalt de competență și abilități moderne, capabili să garanteze viabilitatea și eficiența întreprinderilor pe care le conduc, să le gestioneze într-un mod sustenabil și să le integreze cu succes în economia europeană și globală”, a declarat Secretarul de stat.

De asemenea, Tobias Knubben, manager principal de proiect „Partnering in Business with Germany”, a menționat că evenimentele de networking ale Programului reprezintă oportunități importante pentru identificarea unor noi teme de interes, consolidarea comunității de absolvenți și schimbul de experiență.

Potrivit acestuia, evenimentul de la Chișinău a oferit absolvenților din Republica Moldova posibilitatea de a discuta cu experți germani despre rolul inteligenței artificiale în cooperarea de afaceri și despre leadershipul german în practică.

Totodată, mini-expoziția organizată în cadrul evenimentului a prezentat istorii de succes
ale Programului și exemple de colaborări durabile dintre antreprenorii moldoveni și companiile partenere din Germania.

Agenda evenimentului a inclus o sesiune de networking, deschiderea mini-expoziției cu istorii de succes ale absolvenților Programului, o discuție interactivă în format „fishbowl” privind factorii-cheie ai cooperării de succes cu companiile germane în era inteligenței artificiale, precum și ateliere de lucru pe teme actuale de
management.

Subiectul inteligenței artificiale a ocupat un loc important în cadrul evenimentului, fiind abordat din perspectiva impactului asupra modelelor de afaceri, lanțurilor de aprovizionare, proceselor industriale și deciziilor manageriale. În acest context, cooperarea dintre Republica Moldova și Germania devine tot mai relevantă, prin combinarea expertizei industriale germane cu potențialul de inovare și dezvoltare al companiilor moldovenești.

În cadrul evenimentului au avut loc trei ateliere de lucru desfășurate în paralel: „German Leadership in Practice: What Moldova can apply today”, susținut de Oxana Gusarova; „AI as key factor for successful cooperation”, susținut de Maximilian Foedinber; și „Benefits from Alumni networks”, susținut de Invent Moldova.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova apreciază colaborarea constantă cu partenerii germani, inclusiv GIZ, SES și Comitetul de Est al Economiei Germane, care au contribuit semnificativ la modernizarea învățământului și formării profesionale în Republica Moldova.

Dezvoltarea sistemului de învățământ dual, instruirea formatorilor din cadrul întreprinderilor și sprijinul acordat meseriilor și profesiilor tehnice constituie piloni importanți pentru pregătirea resurselor umane calificate și pentru creșterea competitivității economiei naționale.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova își exprimă recunoștința față de partenerii germani, în special Ministerul Federal pentru Economie și Energie al Germaniei, GIZ, Ambasada Republicii Federale Germania în Republica Moldova și Invent Moldova, pentru sprijinul constant acordat profesioniștilor, antreprenorilor și instituțiilor din Republica Moldova.

Prin astfel de inițiative, CCI a RM contribuie la consolidarea dialogului economic moldo-german, la dezvoltarea competențelor manageriale și la conectarea întreprinderilor din Republica Moldova la bunele practici și oportunitățile pieței europene.

Companiile interesate să participe la Programul „Partnering in Business with Germany” în anul 2027 sunt invitate să contacteze CCI a RM.

#„Partnering in Business with Germany”#CCI #parteneriat #program

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.