Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a lansat serviciul digital Carnet ATA-online. Serviciul poate fi accesat de pe platforma de servicii digitale a CCI a RM www.client.chamber.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. În Republica Moldova, carnetul este eliberat din anul 2007, în peste 80 de țări.

„În ultima perioadă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul partenerilor noștri, lansăm un nou serviciu orientat spre susținerea mediului de afaceri, dar și facilitare activității economice în Republica Moldova. După cum cunoașteți, Camera de Comerț și Industrie este unica instituție împuternicită conform legii să elibereze Carnete ATA. Astfel, modulul Carnet ATA, dezvoltat pe platforma www.client.chamber.md, permite depunerea cererilor online mult mai simplu și rapid, iar specialiștii CCI vor perfecta Carnetul în baza documentelor transmise în format electronic. Cu această ocazia aș dori să mulțumesc partenerilor de dezvoltate, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au susținut dezvoltarea acestui serviciu digital în domeniul comerțului internațional. Mulțumesc antreprenorilor care au încredere în serviciile oferite de instituția camerală și vă asigur de tot suportul nostru și în continuare”, a declarat Sergiu HAREA, președinte Camera de Comerț și Industrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Andrei MAZUR, manager proiect „Climatul investițional în RM”, BERD: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține procesul digitalizării serviciilor deja de câțiva ani. Din cauza pandemiei, businessul a fost nevoit să treacă în regim online, de aceea BERD a decis să ofere suport tehnic pentru a implementa acest proiect. În acest context, vreau să menționez că CCI este un partener de încredere pentru a dezvolta digitalizarea în Republica Moldova”.

Natalia Calenic, vicepreședinte CCI: „Carnetul ATA este solicitat cel mai des de: companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii; oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte bunuri. Deținerea Carnetului ATA scutește de necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea taxelor și impozitelor organului vamal. Acest serviciu online al CCI a RM vine să faciliteze procedurile de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă. Totodată, crearea modulului este o precondiție pentru implementarea sistemului de Carnete electronice (e-ATA), care este la etapa de pilotare de către Camera de Comerț Internaională și Organizația Mondială a Vămilor. Anual, Camera eliberează circa 120 de carnete pentru mărfuri, în valoare de peste 200 mii dolari SUA, (dar până la pandemie, în 2019, au fost eliberate cel mai mare număr de carnete- 181, pentru mărfuri în valoare de circa 580 mii USD)”.

Ion Butnaru, jurist „DVV-SHOW”, beneficiar carnet ATA: „Organizăm evenimente culturale, concerte, în țară și peste hotare, și de aceea exportăm echipament profesional, iar evenimentul de azi- lansarea unui serviciu online, este un lucru binevenit, nu doar că e mult mai simplă și economă procedura, dar aici găsim și o evidență a carnetelor ATA. Pentru noi era mai complicat să ținem evidența tuturor carnetelor solicitate în registru separat”.

Carnetul ATA este un Document internațional vamal aplicat conform Convenţiei privind Admiterea Temporară adoptată la Istanbul, la 26 iunie 1990.

Moldova a devenit membră a sistemului ATA în 2008, cînd a fost ratificată Convenția privind admiterea temporară de la Istanbul. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului din 2009, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi garantă a titlurilor de admitere temporară (carnete ATA).

#ATA #CCI a RM #serviciu online

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.