„Opinia Comisiei de la Veneția stipulează că, Curtea Constituțională trebuie să decidă dacă, în situația concretă în care se află Republica Moldova – măcinată de sărăcie, șantajată energetic, cu război la hotar – statul este îndreptățit de a-și apăra suveranitatea, pacea civică și siguranța față de amenințările parvenite de la Partidul Șor și dacă aceste amenințări sunt suficient de serioase pentru a justifica sacrificarea libertății de asociere a grupului Șor de dragul siguranței naționale”. Cu un asemenea comentariu a venit ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, la opinia Comisiei de la Veneția, cerută în cazul inițierii procedurii de scoatere a Partidului Șor în afara legii.

Ministrul Justiției scrie că, potrivit Comisiei de la Veneția, libertatea de asociere „este un drept fundamental, vital pentru buna funcționare a democrației, dar nu este și unul absolut”.

„Atunci când libertatea de asociere este exercitată în detrimentul democrației, interesului național, suveranității naționale sau este utilizată în calitate de instrument de intervenție străină în afacerile interne a statului, nu poți apela la protecția acordată de CtEDO sau de Constituție. Altfel spus, nu te poți ascunde după Constituție. Comisia de la Veneția a reiterat că atât Constituția, cât și CtEDO apără democrația, suveranitatea, pacea civică, drepturile și libertățile ființei umane în calitate de valori fundamentale de interes general, astfel încât orice drept individual exercitat contrar valorilor fundamentale urmează a fi stopate prin intervenții prompte și preventive. Deci, dreptul la apărarea democrației constituționale nu apare doar în cazul în care democrației i-au fost aduse atingeri, dar și atunci când există „suficiente riscuri iminente”. Iminența riscului și mijloacele de apărare a democrației la care sunt îndrituite să apeleze autoritățile urmează a fi evaluate în funcție de circumstanțele individuale, inclusiv fragilitatea democrației, situația economică și în special situația geopolitică, toate evaluate prin „cumul”, scrie ministrul.

Precizăm că, și deputata PAS, Olesea Stamate a venit cu o explicație similară asupra tălmăcirii opiniei Comisiei de la Veneția, privind inițierii procedurii scoaterii în afara legii a Partidului Șor.

#comisia de la veneția #Olesea Stamate #Partidul Șor #Sergiu Litvinenco

O moldoveancă în vârstă de 65 de ani, care deține și cetățenia Rusiei, a fost condamnată la 14 ani de închisoare de un tribunal din regiunea Krasnodar, fiind acuzată de înaltă trădare. Femeia ar fi fotografiat un obiectiv militar rus și ar fi transmis imaginile unui reprezentant al Serviciilor de Informații și Securitate din Republica Moldova, potrivit anchetatorilor ruși.

Potrivit presei, fotografiile au fost realizate în februarie 2026, în timp ce femeia se afla la tratament într-un sanatoriu din orașul Anapa, în sudul Rusiei. Aceasta ar fi fotografiat o instalație a Ministerului rus al Apărării și ar fi trimis imaginile printr-o aplicație de mesagerie unui reprezentant al contrainformațiilor moldovenești.

Procuratura din regiunea Krasnodar susține că informațiile transmise serviciilor moldovenești ar fi putut ajunge la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și ar fi putut fi folosite împotriva Forțelor Armate ale Rusiei. De asemenea, anchetatorii ruși afirmă că serviciile de informații ale Republicii Moldova ar acționa în interesul Ucrainei.

Femeia, identificată de publicația Mediazona drept Natalia Slanovskaia, este originară din Moscova și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Tribunalul Regional Krasnodar a găsit-o vinovată de înaltă trădare și a condamnat-o la 14 ani de detenție într-o colonie penală.

Potrivit Mediazona, înainte de deschiderea dosarului penal, femeia a fost reținută administrativ de două ori, în baza unor acuzații de huliganism minor. La 18 mai 2026, un tribunal din Moscova i-a aplicat o pedeapsă cu arest administrativ, iar la 1 iunie a primit încă 15 zile de arest în baza aceleiași acuzații. Ulterior, împotriva acesteia ar fi fost inițiat dosarul penal pentru înaltă trădare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău anunță că se află în contact cu Ambasada Republicii Moldova la Moscova pentru clarificarea circumstanțelor cazului. Misiunea diplomatică a solicitat autorităților ruse informații oficiale despre situația femeii, însă nu a primit, deocamdată, un răspuns.

Potrivit MAE, infracțiunea de trădare de patrie, prevăzută la articolul 275 din Codul penal al Federației Ruse, poate fi imputată exclusiv cetățenilor ruși. În acest context, există posibilitatea ca autoritățile ruse să nu ofere informații Ambasadei Republicii Moldova, întrucât femeia ar fi fost reținută și cercetată în calitate de cetățean rus.

Instituția precizează că monitorizează în continuare situația și depune eforturi pentru a obține informații suplimentare și a clarifica posibilitățile de acordare a asistenței consulare.