Implementarea proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile social vulnerabile a fost analizată în cadrul Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului Republicii Moldova. Potrivit proiectului, a fost preconizat construcția a cca 700 de locuințe sociale pentru 2500 de familii vulnerabile sau familii tinere cu mulți copii, care nu au acces la condiții favorabile de locuit.

În acest context, potrivit constatărilor auditului realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), scopul proiectului fost realizat doar parțial, iar costul proiectului constituie 426 milioane lei.

„Astfel, organizarea, realizarea și monitorizarea implementării Proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile s-au efectuat, în unele cazuri, cu nerespectarea prevederilor legale, iar neajustarea cadrului normativ la cel legal a dus la extinderea nejustificată a categoriilor de beneficiari ai proiectului”, se arată într-o notă informativă emisă de CCRM.

În urma concluziilor raportului de audit, s-a constat că persoane neeligibile au beneficiat de locuințe sociale, a căror venituri salariale depășesc limita stabilită legal sau cele care dețin deja în proprietate bunuri imobile.

Totodată, s-a constatat că persoanele responsabile, din cadrul comisiilor raionale, nu au asigurat înregistrarea conformă în evidența contabilă a locuințelor sociale, primite în proprietate de către beneficiari, fapt ce a afectat integritatea patrimoniului public.

„Potrivit auditului Curții de Conturi au fost elaborate o serie de recomandări, adresate unităților de implementare a Proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile, dar și mai multor instituții publice. Instituțiile vizate sunt Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Consiliile Raionale, Procuratura Generală, dar și Președinții de raioane”, informează membrii CCRM.

Totodată, ca urmare a examinării concluziilor raportului de audit, s-a convenit asupra necesității solicitării evaluării de către Curtea de Conturi a implementării proiectului în celelalte 6 din 12 raioane beneficiare ale proiectului, care nu au fost cuprinse în aria de audit, pentru a verifica respectarea condițiilor de alocare a locuințelor sociale.

În perioada 2013-2021 a fost finalizată construcția a 556 de locuințe sociale, iar circa 2000 de persoane au beneficiat de spațiu de locuit. Potrivit CCRM, urmează a fi finalizate încă 121 de locuințe în două raioane ale republicii.

#CCRM #locuinte sociale #raport de audit

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china