Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) anunță că informațiile prezentate în cea de-a doua ediție a Raportului „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în Republica Moldova”, nu sunt adevărate și prejudiciază imaginea instituției.

Potrivit unui comunicat emis de Curtea de Conturi, în data de 22 noiembrie curent, în cadrul unui eveniment public, a fost prezentată raportului „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în Republica Moldova”, elaborat în cadrul proiectului MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova în parteneriat cu Freedom House.

Raportul menționat se referă la analiza gradului de transparență a instituțiilor publice din țară, fiind abordate aspectele: cadrul legislativ, transparența proactivă și accesul la solicitare.

La prezentarea rezultatelor la Pilonul III: Accesul la solicitare, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a fost menționată, de rând cu un șir de alte instituții publice, drept o instituție care a ignorat solicitarea expediată, fiindu-i atribuit scorul 0. Citatul din Raport: „… este surprinzător faptul că mai multe instituții, inclusiv organele centrale ale administrației publice, au ignorat complet solicitările expediate. Următoarele instituții nu au revenit cu vreun răspuns:… Curtea de Conturi;…”

„La data de 22.06.2022 CCRM a înregistrat scrisoarea de intrare, recepționată de la Asociația Obștească „Juriștii pentru drepturile omului”, în care se solicita informație oficială/ de interes public. La data de 13.07.2022 Curtea de Conturi a răspuns prin scrisoarea nr. 04-1350-22 la solicitarea recepționată, oferind toată informația solicitată. Scrisoarea a fost trimisă la adresa poștală indicată de către autorii solicitării (Copia corespondenței este atașată în anexe)”, anunță CCRM.

Reprezentanții Curții declară că problema dată a fost generată de autorii Raportului și derivă dintr-un lucru elementar și banal: solicitantul informației stă la o altă adresă decât cea indicată în propria solicitare, acesta fiind motivul real de nerecepționare a răspunsului CCRM.

„Aceeași problemă a fost constatată și în anul 2021, cu regret, aceasta nu a fost soluționată nici până în prezent. Situația creată este una inadmisibilă, în contextul importanței evaluării realizate cu suportul donatorilor externi. Constatările și concluziile bazate pe date incorecte denaturează tabloul real pe aspectele evaluate în cadrul Raportului menționat”, mai precizează CCRM.

Toate cele menționate au fost aduse la cunoștința autorilor. În rezultatul comunicării, Curtea de Conturi a fost informată că erorile vor fi corectate și Raportul va fi modificat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCRM #Curtea de Conturi #raport

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.