Platforma DA denunță la Procuratură Termoelectrica, MIDR și Horus: Abuz și pierderi zilnice de 7,5 milioane de lei

Termoelectrica ar avea pierderi zilnice de 7,5 milioane de lei din cauza unui pretins abuz, acuză Platforma DA. Conform unui denunț transmis Procuraturii, contractul cu Horus, semnat în iunie, a reprezentat o încălcare a legii.

Platforma comunică despre faptul că, în iunie, Termoelectrica inițiat o licitație pentru reparația blocului energetic 3. Au participat trei companii: Harcov Energo Remont, Turbo Energy și Horus, iar cea mai bună ofertă a fost dată de Turbo Energy.

„Termoelectrica nu a desemnat câștigătorul, dar a anulat licitația și a înștiințat companiile participante că inițiază negocieri directe cu ele și că au la dispoziție 24 de ore pentru depunerea ofertelor. În urma negocierilor directe firma câștigătoare a fost desemnată compania Horus”, spun cei din Platforma DA.

Formațiunea face referire la cauza penală inițiată de Procuratura Anticorupție pe faptul abuzului de serviciu, manifestat prin trucarea procedurilor de achiziții publice pentru achiziționarea lucrărilor de reparație a echipamentului.

„La data de 25 octombrie, recent, reprezentanții Horus au anunțat finalizarea reparației capitale a blocului energetic nr.3. Doar că la două săptămâni distanță de la recepția lucrărilor, pe 10 noiembrie, când a fost pornit pentru prima dată acest bloc, a avut loc o avarie majoră iar activitatea centralei a fost stopată. Ca urmare a acestei defecțiuni există riscuri majore de a avea probleme cu asigurarea cu agent termic a locuitorilor orașului Chișinău. În același timp e important de menționat că în procesul de preparare a agentului termic acest bloc ar fi produs până la 80MWh. Acest volum constituie în jur de 15% din necesarul de energie al țării. Din cauza defecțiunii aceste volume sunt procurate la moment din România la preț mediu de 200 euro/MWh, iar Termoelectrica suportă zilnic pierderi financiare enorme de aproximativ 7,5 milioane lei și încalcă contractul de furnizare a energiei electrice, unde, de asemenea, riscă penalități”, mai afirmă Platforma DA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform denunțului, procesul de cogenerare a energiei electrice la producția agentului termic este principala sursă de acumulare de fonduri pentru Termoelectrica. Din cauza blocului avariat, întreprinderea pierde una dintre sursele de venit, care poate fi acoperită doar din creșterea semnificativă a tarifului la agentul termic sau prin subvenții de la buget

„Din informațiile parvenite, reparația blocului energetic nr. 1 a fost executat de HORUS SRL, în anul 2019. Lucrările, de asemenea, au fost efectuate necalitativ, iar turbina nu poate lucra la puterea nominală de 110 MW/h conform contractului de 250 milioane lei semnat de HORUS SRL și Termoelectica în primăvara anului 2019, turbina lucrând la o putere de numai 85 MW/h generând astfel o pierdere de 25 MW/h”, susține formațiunea.

Platforma susține că ar exista bănuială rezonabilă Horus a fost favorizată nu doar de către conducerea Termoelectrica, ci și de către demnitari din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Respectiv, conform politicienilor, acțiunile ar trebui examinate și sub prisma traficului de influență și excesului de putere, care drept urmare afectează grav securitatea statului.

#Ministerul Infrastructurii #HORUS #acuzatii #Platforma DA #termoelectrica

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.