„Femeia de azi- Pacea de mâine!” a fost genericul unui exercițiu tactic demonstrativ organizat în cadrul Direcției regionale Nord, nemijlocit la linia frontierei de stat, anunță reprezentanții Poliției de Frontieră.

Activitatea a reunit în misiuni comune polițistele de frontieră și angajatele din armele MAI, Serviciul Vamal și FRONTEX.

„Dimineața 3 martie 2023, aliniate pe platoul Sectorului Poliției de Frontieră Briceni, echipele mixte erau pregătite să intre în serviciul de control și supraveghere a frontierei de stat. Au avut în misiune patrularea segmentului „verde” al frontierei moldo-ucrainene, folosind la capacitate tehnica din dotarea Poliției de Frontieră și aplicând metodele legale și corecte în intervenție la diferite situații de risc. Fiecare participantă și-a îndeplinit întocmai misiunea și cei trei intruși de instrucțiune, lansați pentru a le „face” serviciul mai dinamic, au fost operativ depistați și reținuți conform procedurilor”, se arată în comunicatul IGPF.

A fost o activitate interesantă, dar în același timp dificilă, echipele au intervenit în sectoare unde mijloacele de transport ajungeau cu dificultate și prin noroi și apă și au reținut intrușii, se mai precizează în comunicat.

„Cu siguranță scopul exercițiului a fost atins – să ne cunoaștem mai bine, să ne consolidăm eforturile în echipă și să fortificăm cooperarea. Mulțumesc tuturor participantelor, în special colegelor din prima linie, vreau să vă văd permanent zâmbitoare. Femeia de astăzi este pacea de mâine, femeia de astăzi este puntea spre fericire, liniște, securitatea statului și a fiecărui cetățean al R. Moldova. Stimate doamne, să aveți pace în suflet, în familii și în țară!” a conchis în mesajul său de felicitare șefa adjunctă a Poliției de Frontieră Diana Salcuțan.

Totodată, Diana Salcuțan a venit cu o provocare pentru colegele de la Inspectoratul General de Poliție – următoarea întâlnire între arme să fie pe domeniul de activitate polițienească.

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.