Ca răspuns la criza de persoane strămutate cauzată de invazia completă a Ucrainei de către Rusia, o coaliție largă de parteneri umanitari a lansat astăzi capitolul național al Planului regional interinstituțional de răspuns pentru refugiați (PRR) pentru 2023. Acest plan, realizat sub auspiciile Forumului de Coordonare pentru Refugiați (RCF), co-prezidat de Guvern și UNHCR împreună cu familia ONU și partenerii umanitari, face apel la continuarea sprijinului financiar pentru a ajuta refugiații și comunitățile gazdă din această țară.

În 2022, 42 de parteneri guvernamentali și umanitari și-au unit eforturile pentru a oferi servicii de protecție și asistență umanitară pe diferite sectoare refugiaților din Ucraina, resortisanților țărilor terțe care caută siguranță și altor persoane aflate în nevoie, ajungând la aproximativ 128.000 de persoane în Republica Moldova. PRR pentru 2022 a completat eforturile conduse de Guvern, pornind de la baza consolidată de eforturile comune ale grupurilor de voluntari locali și ale societății gazdă în întregime. Realizările notabile au inclus sprijinirea cu asistență financiară a 108.000 de persoane, acordarea ajutorului umanitar către 89.000 de persoane, sprijinirea a 128.000 de persoane cu asistență alimentară, acordarea serviciilor de protecție pentru 118.000 de persoane, facilitarea accesului la servicii de sănătate pentru 16.000 de persoane și încadrarea în sistemul național de educație a 1.800 de copii.

„Acest capitol național al Planului Regional de Răspuns pentru Refugiați stă la baza colaborării Guvernului nostru cu partenerii umanitari în sprijinul refugiaților din Ucraina și a comunităților care i-au primit în Republica Moldova”, explică colonelul Adrian Efros, șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei din cadrul Guvernului. „Suntem încântați să lucrăm cu această coaliție largă de parteneri ce cuprinde Guvernul, autoritățile locale, Națiunile Unite, societatea civilă, refugiații, comunitatea diplomatică și alții pentru a continua să construim pornind de la ceea ce am realizat împreună anul trecut.”

În 2023, 73 de parteneri din Republica Moldova își vor uni eforturile pentru a asigura că protecția, siguranța și asistența continuă să fie oferite refugiaților și societății Republicii Moldova deopotrivă. Un obiectiv-cheie al planului de răspuns este acela de a oferi sprijin coordonat eforturilor conduse de Guvern pentru a salva viețile și a răspunde nevoilor de protecție ale refugiaților și ale celor care au fugit de războiul din Ucraina. Aceasta va include facilitarea soluțiilor adecvate și sprijinul comunităților gazdă din Republica Moldova.

„Lumea a privit cu profund respect cum comunitățile din toată Moldova șiau deschis inimile și casele pentru refugiații care fug din Ucraina. Organizația Națiunilor Unite rămâne angajată să sprijine refugiații și comunitățile din Moldova”, a declarat Simon Springett, Coordonatorul Rezident al ONU în Republica Moldova, „Prin Planul Regional de Răspuns pentru Refugiați, acest sprijin continuă și va continua până când ultimul refugiat se întoarce în siguranță în Ucraina.”

Împreună, partenerii PRR au nevoie de 426,9 milioane USD pentru a sprijini aproximativ 1 milion de refugiați care se estimează că ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului. Începând cu 24 februarie 2022, peste 775.000 de refugiați au intrat în Republica Moldova și aproape 110.000, inclusiv cetățeni ai țărilor terțe veniți din Ucraina, se află în prezent în țară, necesitând sprijin și soluții pe termen mediu și lung.

PRR pune accent pe sectoare-cheie, inclusiv protecție, nevoi de bază, sănătate și nutriție, educație, mijloace de trai și incluziune, adăpost, precum și asistență financiară pentru refugiați și familiile care găzduiesc refugiații.

„Nevoile umanitare rămân foarte mari, ceea ce subliniază importanța solidarității internaționale în acest moment”, a declarat Francesca Bonelli, Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova. „Împreună putem susține și continua să consolidăm răspunsul la situația refugiaților din această țară, astfel încât să beneficieze atât refugiații, cât și comunitatea gazdă deopotrivă.”

În contextul aprobării regimului de protecție temporară în Republica Moldova, promovarea rezilienței, a mijloacelor de trai și a incluziunii socioeconomice a refugiaților este un aspect-cheie al planului. Aceasta presupune inclusiv modernizarea serviciilor locale, furnizarea de sprijin pentru integrarea socioeconomică, servicii de sprijinire în găsirea locurilor de muncă, informare, formare profesională, validare și certificare a competențelor, precum și micro granturi sub formă de bunuri acordate pentru sprijinirea activităților independente și întreprinderilor mici.

Sub conducerea Guvernului Republicii Moldova, PRR reunește eforturile a 73 de organizații, inclusiv agenții ONU, ONG-uri naționale și internaționale, instituții bazate pe credință și societatea civilă.

#Moldova #plan #refugiati #Ucraina

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.