În materie de metode naturale de a adormi, mulți dintre noi suntem obișnuiți cu recomandările vechi. Cele mai multe se referă la evitarea meselor copioase sau la evitarea utilizării telefonului, conform Daily Mail. Și o baie relaxantă ar putea fi de un real ajutor. Totuși, specialistul în somn, dr. Parekh, a dezvăluit ce lucruri ar trebui să facem și ce nu ar trebui înainte de a ne pune la somn.

În primul rând, expertul recomandă evitarea ciocolatei și a alimentelor picante, dar și evitarea exercițiilor cardio. În acest sens, ar trebui să îți alegi alimentele de la masa de seară cu băgare de seamă. Expertul a reamintit faptul că mâncatul târziu, după ora 20.00, este asociat cu creșterea în greutate și cu un risc mai mare de obezitate.

Consumul de alimente picante sau grase cu câteva ore înainte de culcare poate duce la indigestie. Simptomele, precum senzația de acid, îți pot afecta somnul.

De asemenea, cafeaua ar trebui consumată doar dimineața, maximum până la ora 15.00. Unele cercetări au indicat faptul că efectele cafeinei pot dura până la aproape șase ore după consum.

Și, deși ai putea crede că câteva beri te vor adormi, nu te lăsa păcălit, întrucât alcoolul reduce calitatea somnului.

Consumul de alcool duce la reducerea timpului petrecut în fazele mai adânci ale somnului – aceasta este, în general, perioada necesară organismului pentru a se reface, potrivit Sleep Foundation. Astfel, pierderea acestei etape ar putea însemna că nu te mai poți bucura de beneficiile pentru sănătate ale unui somn de calitate. În plus, consumul regulat de alcool contribuie la creșterea probabilității de a dezvolta apnee în somn, afecțiune care provoacă oprirea respirației în timpul somnului.

Cu toate că se crede că exercițiile fizice sunt bune pentru somn, specialistul a recomandat evitarea celor de tip cardio după ora 19.00. Exercițiile cardio pot crește ritmul cardiac și temperatura corpului, făcând dificil adormitul imediat după aceea, a afirmat Ankit Parekh, profesor asistent de Medicina Somnului în cadrul Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.

În plus, Parekh a recomandat și evitarea, înainte de somn, folosirii telefonului, tabletei sau laptopului.

Dacă ai aer condiționat, setează-l la 18-22 de grade Celsius, conform medicului Parekh. Acordă importanță și ordinii din dormitor, dar și exercițiilor de respirație. De asemenea, este necesar și să te asiguri că mediul din dormitor este relaxant.

Cercetările sugerează că stretchingul, meditația sau exercițiile de respirație ajută la liniștirea psihicului înainte de somn.

Referitor la rutina de seară, începe să te relaxezi cu două ore înainte de a merge la culcare. Oricare ar fi rutina personală, respectarea acestor pași va transmite organismului semnalul că este timpul să se liniștească și vei observa în mod natural că ți se face somn.

Studiile au arătat că cei care au un program de somn sunt în general mai sănătoși, a declarat dr. Parekh.

Lumina soarelui în timpul zilei ajută la consolidarea ritmului circadian al organismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recomandări #somn

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare