Joi, într-o conferinţă de presă, Joe Biden a fost întrebat dacă NATO va răspunde cu acţiuni militare, în cazul în care Rusia foloseşte arme chimice în Ucraina.

Răspunsul preşedintelui SUA

În primul său răspuns, Biden a afirmat vag „Vom răspunde”. „Am răspunde dacă foloseşte. Natura răspunsului ar depinde de natura utilizării.”, a continuat el.

Cel de-al doilea răspuns nu a oferit informaţii clare: „Ar declanşa un răspuns în natură. Indiferent dacă – vă întrebaţi dacă NATO va trece sau nu – vom lua această decizie la momentul respectiv”. Cert este că un răspuns o să existe, în cazul în care Rusia decide să folosească arme chimice. Acţiunea militară nu a fost exclusă de către acesta.

Poate Rusia să folosească arme chimice?

Rusia face parte din cele 193 de ţări care au semnat un tratat internaţional, care interzice stocarea, producerea sau utilizarea unor astfel de arme chimice. În continuare, Rusia neagă faptul că deţine astfel de arme sau că le utilizează.

În 2018, în Salisbury, ruşii au utilizat un agent neurotoxic mortal numit „novichok”, ucigând o femeie. În luna august a anului 2020, aceeaşi armă a fost utilizată pentru a-l otrăvi pe liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi.

Liderii occidentali sunt îngrijoraţi de faptul că Rusia ar putea utiliza aceste arme chimice din cauza faptului că nu a reuşit să obţină victoria rapidă.

Cum ar răspunde NATO

Fostul comandant al forţei de arme chimice a NATO Bretton-Gordon afirmă că există două posibilităţi prin care Rusia să folosească armele chimice: fie să iniţieze un atac cu clor sau amoniac, pe care Vladimir Putin să-l pună pe seama unui accident industrial, fie utilizarea unor arme chimice special concepute pentru a ucide, spre exemplu: sarinul, care a fost utilizat în Siria în anul 2017 sau novichok.

„În primă instanţă, nu sunt sigur că ar exista un răspuns [militar] cinetic din partea NATO – aliaţii ar dori mai probabil să furnizeze Ucrainei armament mai mult şi mai bun şi informaţii suplimentare dacă pot. Dar dacă Rusia ar folosi agenţi proiectaţi doar pentru a fi folosiţi în război, NATO ar trebui probabil să răspundă militar, aşa cum a făcut în Siria”.

Alternative non-militare

Joi, la summitul NATO, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, le-a cerut liderilor europeni arme cu acurateţe mai înaltă, spre exemplu: avioane de luptă, tancuri, artilerie cu rachete şi sisteme de apărare aeriană.

Cea de-a doua opţiune non-militară este înăsprirea sancţiunilor economice impuse Rusiei.

Potrivit premierului britanic, Boris Johnson, liderii occidentali vor să păstreze „un pic de ambiguitate” în răspunsurile oferite.

Numărul grupelor cu program prelungit din școlile din Chișinău, precum și programul acestora vor fi stabilite până pe 15 septembrie, în funcție de solicitările și necesitățile elevilor. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, precizând că în această perioadă continuă colectarea cererilor din partea părinților, transmite IPN.

În cadrul ședinței operative a serviciilor municipale, Andrei Pavaloi a declarat că cererile sunt depuse de părinți la administrația instituției de învățământ, iar directorii stabilesc numărul grupelor și durata programului în funcție de necesitățile elevilor. El a menționat că, în anul precedent, municipalitatea a finanțat 1 071 de grupe cu program prelungit, frecventate de peste 31 de mii de elevi.

Șeful adjunct al DGETS a mai spus că, după 15 septembrie, va fi efectuată o evaluare a situației din instituțiile de învățământ, inclusiv în ceea ce privește numărul elevilor și situația personalului angajat.

În prezent, procesul educațional din municipiul Chișinău se desfășoară în 151 de instituții publice și private de învățământ primar și secundar.