Joi, într-o conferinţă de presă, Joe Biden a fost întrebat dacă NATO va răspunde cu acţiuni militare, în cazul în care Rusia foloseşte arme chimice în Ucraina.

Răspunsul preşedintelui SUA

În primul său răspuns, Biden a afirmat vag „Vom răspunde”. „Am răspunde dacă foloseşte. Natura răspunsului ar depinde de natura utilizării.”, a continuat el.

Cel de-al doilea răspuns nu a oferit informaţii clare: „Ar declanşa un răspuns în natură. Indiferent dacă – vă întrebaţi dacă NATO va trece sau nu – vom lua această decizie la momentul respectiv”. Cert este că un răspuns o să existe, în cazul în care Rusia decide să folosească arme chimice. Acţiunea militară nu a fost exclusă de către acesta.

Poate Rusia să folosească arme chimice?

Rusia face parte din cele 193 de ţări care au semnat un tratat internaţional, care interzice stocarea, producerea sau utilizarea unor astfel de arme chimice. În continuare, Rusia neagă faptul că deţine astfel de arme sau că le utilizează.

În 2018, în Salisbury, ruşii au utilizat un agent neurotoxic mortal numit „novichok”, ucigând o femeie. În luna august a anului 2020, aceeaşi armă a fost utilizată pentru a-l otrăvi pe liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi.

Liderii occidentali sunt îngrijoraţi de faptul că Rusia ar putea utiliza aceste arme chimice din cauza faptului că nu a reuşit să obţină victoria rapidă.

Cum ar răspunde NATO

Fostul comandant al forţei de arme chimice a NATO Bretton-Gordon afirmă că există două posibilităţi prin care Rusia să folosească armele chimice: fie să iniţieze un atac cu clor sau amoniac, pe care Vladimir Putin să-l pună pe seama unui accident industrial, fie utilizarea unor arme chimice special concepute pentru a ucide, spre exemplu: sarinul, care a fost utilizat în Siria în anul 2017 sau novichok.

„În primă instanţă, nu sunt sigur că ar exista un răspuns [militar] cinetic din partea NATO – aliaţii ar dori mai probabil să furnizeze Ucrainei armament mai mult şi mai bun şi informaţii suplimentare dacă pot. Dar dacă Rusia ar folosi agenţi proiectaţi doar pentru a fi folosiţi în război, NATO ar trebui probabil să răspundă militar, aşa cum a făcut în Siria”.

Alternative non-militare

Joi, la summitul NATO, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, le-a cerut liderilor europeni arme cu acurateţe mai înaltă, spre exemplu: avioane de luptă, tancuri, artilerie cu rachete şi sisteme de apărare aeriană.

Cea de-a doua opţiune non-militară este înăsprirea sancţiunilor economice impuse Rusiei.

Potrivit premierului britanic, Boris Johnson, liderii occidentali vor să păstreze „un pic de ambiguitate” în răspunsurile oferite.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.