Ministrul Educației, Dan Perciun, a descris calitățile pe care ar trebui să le aibă un viitor prim-ministru, printre care asumarea reformelor bugetar-fiscale și o relație bună cu partidul de guvernare.

„Să fie o persoană care să răspundă așteptărilor societăților și republicilor lor, care să vrea să facă ordine în finanțări publice, să-și asume plenar reformele asumate de reforma teritorial-administrativă, politica bugetar-fiscală, dar bineînțeles și reorganizarea antreprenorilor de stat, pentru că este nivelul de lucrație în acest segment, și o persoană care scoate să construiască o relație bună cu partidul de guvernare, să integreze organic în valorile și în politicile promovate de partid”, a declarat ministrul în cadrul evenimentului de decernare a diplomelor absolvenților cu media 10 la bac.

Întrebat dacă s-ar potrivi el însuși pentru această funcție, în urma calităților enumerate, ministrul a răspuns:

„Eu, la această etapă, am spus foarte clar că îmi doresc să continui să fac ceea ce făceam până acum la Ministerul Educației.”

Amintim că imediat după demisia Guvernului, au început discuții despre posibila numire a lui Dan Perciun în funcția de premier. Pe 3 iulie, canalul de Telegram „Casa de Nebuni” scria că despre candidatură se discuta încă din aprilie, când au apărut primele zvonuri privind demisia lui Alexandru Munteanu

Actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, a fost întrebat dacă ar accepta funcția de prim-ministru.

STOP CADRU Igor Grosu se vrea premier? „Să ne așteptăm… la o decizie pe care o vom anunța”

#Dan Perciun #Ministrul Educatiei #prim-ministru

Republica Moldova negociază accesul la achizițiile de tehnică militară prin programul european SAFE și explorează formule de cooperare cu România în domeniul apărării. Prioritatea autorităților de la Chișinău este procurarea unor interceptoare de drone, considerate o soluție mai accesibilă financiar pentru protejarea spațiului aerian. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România.

Șeful Guvernului a precizat că Republica Moldova vrea să colaboreze cu parteneri care dispun de tehnologii militare mai avansate, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Potrivit premierului, au fost înregistrate peste 100 de survolări neautorizate.

În acest context, cooperarea cu România a fost discutată inclusiv în cadrul întrevederilor cu premierul Luca Niculescu. Unul dintre subiecte vizează accesul Republicii Moldova la achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

„Una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat Vasile Tofan, menționând că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat cu România.

Premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude investițiile în apărare și dezvoltarea capacităților de protecție a spațiului aerian.

Interceptoarele de drone, prioritatea achizițiilor

Printre principalele echipamente pe care Chișinăul intenționează să le procure se numără interceptoarele de drone. Potrivit premierului, acestea reprezintă o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru contracararea aparatelor de zbor fără pilot care pătrund în spațiul aerian al țării.

Vasile Tofan a precizat că autoritățile nu urmăresc neapărat achiziționarea unor sisteme foarte sofisticate și costisitoare, precum Patriot, ci tehnologii de generație nouă, adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dronelor de tip Geran și Shahed, utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În paralel, Republica Moldova își propune să valorifice experiența Ucrainei în domeniul tehnologiilor militare. Premierul a amintit că a semnat recent, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care ar urma să faciliteze accesul la tehnologii testate în condiții reale de război.

Întrebat despre alte posibile achiziții comune cu România și despre termenele în care ar putea apărea primele rezultate, Vasile Tofan a evitat să ofere detalii, invocând sensibilitatea subiectului. Acesta a declarat că autoritățile preferă să comunice public informațiile atunci când planurile se concretizează.